Studiul face parte dintr-o cercetare la nivel mondial intitulată COH-FIT, la care au participat 108.000 de persoane. 

În România 2.000 de persoane au răspuns chestionarului, cu vârsta cuprinsă între 28 și 50 de ani. 80% dintre respondenți au fost femei. 

Echipa de medici și cercetători care a reprezentat România a fost formată din Ovidiu Alexinschi, directorul medical al Institutului Socola, Liviu Oprea, președintele Colegiului Medicilor din România, și medicii Șerban Turliuc, Petru Ifteni și Tudor Ciuhodaru.

Scopul cercetării a fost de a identifica factorii de risc și tipul de reacție a oamenilor, pentru a creiona o serie de modele de comportament ce ar putea fi utilizate și în cazul apariției altor pandemii.

42% dintre respondenți sunt mai stresați

”Chestionarul a vizat informații despre starea demografică și socio-economică, sănătatea fizică și mentală, bunăstarea, funcționarea, factorii emoționali / psihologici, comportamentali și de mediu, accesul la sănătate, respectarea tratamentului, telemedicina, opiniile personale despre măsurile de răspuns la pandemie și strategiile individuale de coping (adaptare)”, a declarat dr. Ovidiu Alexinschi, director medical în cadrul Institutului de Psihiatrie ”Socola” Iași.

Astfel, concluziile studiului spun că:

  • 42% dintre respondenți au raportat o înrăutățire a stresului în această perioadă;
  • În timp ce doar 8% au spus că în ultimele două săptămâni dinaintea completării chestionarului, nivelul stresului era mai redus decât înaintea debutului pandemiei.
  • Cea mai mare agravare a stresului a fost raportată în rândul femeilor (46%) și a adulților tineri (47%).

Tinerii s-au simțit mai singuri

Oamenii s-au simțit și mai singuri în pandemie, 28% dintre ei spunând că starea de singurătate a apărut sau s-a agravat din martie încoace. Doar 4% au raportat o îmbunătățire față de perioada de dinainte să apară criza de COVID-19.

Aici nu s-a remarcat vreo diferență considerabilă între sexe, însă persoanele tinere au resimțit mai puternic singurătatea, în proporție de 36%.

”În cazul nervozității, la o treime dintre respondenți s-a constatat o înrăutățire. Cei mai mulți au raportat modificări mici sau deloc în nervozitate / furie (62%). Femeile (35%) și adulții tineri (38%) au prezentat o agravare mai pronunțată a nervozității”, a completat dr. Ovidiu Alexinschi.

O vastă majoritate a celor care au completat studiul, 68%, au raportat faptul că stau mai multe ore online, la adulții tineri procentul fiind de 76%. 

Studiul din aprilie arăta un mare optimism

În studiul realizat la mijlocul lunii aprilie de un grup de psihologi ieșeni s-a încercat evaluarea percepțiilor și a așteptărilor angajaților față de situația de criză. Atunci, rezultatele au fost neașteptate.

O treime din cei care au fost identificați în grupul-țintă – 34% – a declarat că le-a fost ușor sau foarte ușor să se adapteze la noua situație, în timp ce doar 21% au spus că le-a fost greu sau foarte greu să se adapteze la schimbări.

Însă în ceea ce privește părerea pe care o au românii față de ei înșiși în acest moment, cercetătorii au descoperit că 65% dintre respondenți sunt convinși în mare și foarte mare măsură că ”pot face față eficient unor întâmplări neprevăzute”, în timp ce 74,8% cred că ”pot rezolva majoritatea problemelor dacă depun efortul necesar”.

Urmărește-ne pe Google News