„Pandemia nevăzută” de alcool. Medicii din Iași avertizează: a crescut numărul femeilor dependente care ajung la spital

În primele șapte luni ale anului 2022 au fost tratate deja aproape la fel de multe persoane ca în tot anul 2020, iar numărul femeilor care ajung în zona dependenței de alcool a crescut. „Părinții care se confruntă cu probleme legate de alcool sunt opusul celor care ar trebui să îndeplinească nevoile copilului”, spun specialiștii. 

Medicii atrag atenția asupra faptului că alcoolul, „«drogul legal» din societate”, începe să atace din ce în ce mai mult copiii și femeile, transformându-se într-o „toxină a sistemelor familiale”. Aceștia au constatat, atât observațional, din interacțiunile directe cu pacienții, cât și statistic, studiind internările din ultimii trei ani, că vârsta de inițiere în consumul de alcool a scăzut, crescând însă frecvența și volumul utilizării. 

„Urgențele medicale legale de alcool, 50-60% la Camera de Gardă”

La Socola au fost evaluați în 2020 peste 1.500 de pacienți pentru tulburări asociate consumului de alcool. În 2021 numărul lor a crescut spre 1.700, iar în 2022, până la finalul lunii iulie, sunt deja peste 1.400 de persoane care au avut nevoie de ajutor de specialitate. 

Recomandări

Cât a costat nesimțirea lui Iohannis

„Studiile arată că pandemia COVID-19 a fost asociată cu un consum crescut de alcool în rândul femeilor aflate la vârsta fertilă. În cadrul Institutul de Psihiatrie «Socola» Iași s-a înregistrat în ultimii ani o creștere a numărului de internări pentru tulburări asociate consumului de alcool. La Camera de Gardă a Institutului, în medie, intervalul de urgențe medicale, cu cel puțin unul dintre diagnosticele legate de alcool, este de 50-60%”, a declarat Oana Grecu, medic psihiatru în cadrul institutului.

Riscurile pentru gravide, dublate de cele pentru fătul expus la alcool

Medicul spune că persoanele care au probleme cu alcoolul dezvoltă tulburări psihice la nivel cognitiv, afectiv, tulburări de somn, sexuale, dar și anxietate, agresivitate fizică și verbală sau comportamente antisociale. Copiii sunt afectați indirect de consumul excesiv de alcool al unuia sau ambilor părinți, prin faptul că este măcinat mediul familial în care aceștia ar trebui să se simtă în siguranță. 

Recomandări

Problema accesului facil la locuințe în România. Vincze Enikő, activistă pentru dreptate locativă: „Gradul de profitabilitate contribuie masiv la creșterea permanentă a prețurilor” | Interviu

Doctorul Oana Grecu explică faptul că și la nivel global consumul de alcool crește alarmant în rândul femeilor între 15 și 49 de ani, prin urmare ce au descoperit în cadrul spitalului este în tendința mondială. 

În Uniunea Europeană, prevalența consumului în rândul femeilor însărcinate este de peste 25%. Iar acest lucru ridică îngrijorări în cazul gravidelor, fiindcă expunerea fătului la alcool este un risc pentru apariția mai multor tipuri de tulburări și disfuncții. 

„Consumul susținut de alcool pe parcursul trimestrelor de sarcină poate fi direct corelat cu avortul spontan, nașterea prematură, întârzierea creșterii intrauterine, dismorfismul facial, malformațiile congenitale sau deficitele în funcționarea cognitivă, comportamentală și emoțională”, spune medicul. 

Femeile au relație „mai camuflată” cu alcoolul

Și Ovidiu Alexinschi, psihiatru specializat în adicții, spune că pandemia a complicat și mai mult contextele din familii care determinau ca femeile să apeleze la consumul de alcool. Medicul mai spune că femeile, în general, au o „relație” cu alcoolul diferită față de cea a bărbaților.

„Femeile în general beau sub un alt tipar, diferit de bărbați care beau împreună, la petreceri, în baruri. Doamnele beau sub o formă mai discretă, acasă, consumul fiind «mai camuflat». În general, beau ca să-și cupeze anxietatea, ca să-și mai aline din, să zicem, stresul de zi cu zi, dar depinde, nu există o tipologie, diferă de la caz la caz”, a explicat Ovidiu Alexinschi pentru Libertatea. 

Recomandări

Cine a ucis-o pe Geanina? Singurul suspect din anchetă, un profesor de istorie, a fost achitat definitiv, din lipsă de probe

Alcoolul, „virusul” care cauzează „pandemia nevăzută”

Acesta a explicat că tratamentul implică o zonă de medicație cu cea de psihoterapie și consiliere, personalizat în funcție de pacient. Asta deoarece consumul excesiv de alcool este dublat de diferite fenomene, precum anxietatea, care trebuie tratată individual, sau unele componente depresive. În cazurile în care există probleme familiale, este implicată și familia. 

„În psihiatrie și în adicție, în special, este nevoie de o viziune holistică, de ansamblu, nu strict medicamentos sau psihoterapeutic. Adesea este o componentă socială, mediul din care provine pacientul respectiv, care contează foarte mult, trebuie evaluat bine și este inclusiv în managementul general al pacientului”, a completat Ovidiu Alexinschi.  

Medicii atrag atenția că prevenția a devenit mai importantă decât tratamentul în cazul alcoolului, fiindcă trebuie să se discute întâi de conștientizarea riscurilor și consecințelor.

„Observăm cum o substanță psihoactivă legală, accesibilă și acceptată social poate deveni o adevărată «toxină a sistemelor familiale». Studiile de specialitate și statisticile de la nivel național și global sugerează că alcoolul este «virusul» care generează o gamă largă de probleme psihologice, medicale și sociale – o posibilă «pandemie nevăzută»”, punctează și medicul Oana Grecu. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro