• Pandemia de „gripă nouă” a durat 14 luni şi a ucis între 151.700 – 575.400 de oameni din întreaga lume, conform estimărilor CDC din SUA.
  • A doua zi după ce OMS a declararat pandemia, ministrul sănătăţii de la noi anunţa că a alocat 50 de milioane de lei pentru producerea vaccinului.
  • La 27 mai 2009, a fost confirmat primul caz de „gripă porcină” în România, iar la 21 noiembrie a fost autorizat vaccinul pandemic produs de Cantacuzino.
  • Două luni mai tărziu, ANM i-a retras Institutului Cantacuzino autorizaţia de punere pe piaţă a vaccinurilor.
  • În pandemia din 2009-2010, România a înregistrat 7.008 cazuri de gripă cu virus A(H1N1) şi 122 de decese.

Primele cazuri de gripă de tip A(H1N1) au fost înregistrate în Mexic, în
martie 2009, iar virusul a continuat apoi să se răspândească în America de
Nord, Europa, Asia şi Oceania.

A(H1N1) e o combinaţie între un virus aviar, unul porcin şi un virus
gripal uman. Boala provocată de virus a fost numită și „gripa porcină”, pentru
ca ea a fost depistată iniţial la porcii de la care s-a realizat transmiterea
la om.

Medicul Streinu-Cercel, în Comitetul de Coordonare

În aprilie 2009, odată cu primele veşti despre noul virus, în România
este înfiinţat Comitetul Central de Coordonare al Ministerului Sănătăţii,
condus de ministrul de atunci, Ion Bazac. Din acest Comitet făcea parte şi
Adrian Streinu-Cercel.

La 27 aprilie 2009, Comitetul recomanda populaţiei, „pentru prevenirea
şi controlul apariţiei cazurilor de gripă umană cu tulpină de origine porcină”:

  • intensificarea regulilor de igienă personală, în special spălatul pe măini
  • folosirea batistei personale pentru tuse şi strănut
  • evitarea automedicaţiei
  • evitarea călătoriilor în zonele afectate

În cazul apariţiei unei boli respiratorii acute febrile, Comitetul
recomanda:

  • izolarea la domiciliu
  • purtarea de mască atât în zona gurii, cât şi a nasului
  • anunţarea medicului de familie
  • dacă medicul de familie nu poate fi contactat, prezentarea la camera de gardă a unei unităţi de boli infecţioase.

Tot Comitetul a decis distribuirea de antivirale și substanțe
dezinfectante către spitalele de boli infecțioase din centrele universitare,
prin scoaterea din rezerva Ministerului Sănătății.

La acea dată, în SUA erau confirmate 20 de cazuri de îmbolnăvire, iar în
Mexic erau 1.149 de cazuri şi 103 decese.

Statul trimite 8.000.000 de scrisori cu sfaturi

La 5 mai 2009, viceprim-ministrul de atunci Dan Nica, ministrul administraţiei şi internelor, convoacă o şedinţă extraordinară a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, având ca temă riscurile pandemiei şi efectele ei asupra securităţii naţionale. Se solicită planuri de pandemie de la toate instituţiile aflate în subordinea guvernului.

S-a decis distribuirea gratuită, către fiecare familie din România, a unei scrisori nepersonalizate, conform celor stabilite în cadrul întâlnirii miniştrilor sănătăţii din UE de la Luxemburg.

viceprim – ministrul Dan Nica, 5 mai 2009:

Sunt trimise 8.000.000 de scrisori cu sfaturi şi recomandări, iar
Ministerul Sănătăţii face un apel către populaţie, prin mass-media, şi-i
îndeamnă pe cei care, în decurs de 7 zile de la întoarcerea dintr-o zonă
afectată de circulaţia noului virus gripal, au „febră + tuse uscată + secreții
nazale apoase” să se prezinte de urgenţă la spital – secţia Boli Infecţioase.

Recomandări Crucea Roşie România:

27 mai 2009 – Primul caz confirmat în România

Primul caz de îmbolnăvire din România este depistat în Bucureşti, la o
femeie de 30 de ani care s-a întors din New York în data de 23 mai 2009. Patru
zile mai târziu, cazul e confirmat de Institutul Cantacuzino, în urma testelor
de laborator. La scurt timp, sunt cofirmaţi pozitiv şi cei doi copii ai femeii.

Toată lumea este sănătoasă, în momentul de față. Nu vorbim de un caz de gripă activă pe teritoriul României, ci vorbim de o persoană care a trecut printr-o infecţie cu acest virus

Adrian Streinu-Cercel, mai 2009:

Mi-aş dori ca populaţia să fie extrem de liniştită că Ministerul Sănătăţii are sub control în acest moment situația. Există un Comitet de Coordonare la Ministerul Sănătăţii, nu este nevoie să convocăm un Comitet pentru Situaţii de Urgenţă, pentru că la ultima şedinţă au fost luate nişte măsuri extrem de clare

Ion Bazac, ministrul Sănătăţii – 27 mai 2009:

La 2 iunie 2009, Comisarul european pentru sănătate, Androulla
Vassiliou, trimitea o scrisoare tuturor miniştrilor sănătăţii din UE, prin care
cerea sprijin, inclusiv României, pentru găsirea unui vaccin împotriva
virusului A(H1N1).

OMS declară pandemie de gripă A(H1N1)

La 11 iunie 2009, prin declaraţia Directorului General al OMS, a fost decretată oficial pandemia de gripă A(H1N1).

La nivel mondial erau 27.737 de cazuri confirmate şi 141 de decese, în
74 de ţări. În România se înregistraseră 11 cazuri.

După şedinţa Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă din 12 iunie, Ministerul de Interne declara că: „noi am avut o activitate riguroasă şi bine planificată, iar acest fapt ne-a permis ca momentul declanşării pandemiei să nu ne ia prin surprindere”.

În aceeaşi zi, ministrul sănătăţii, Ion Bazac, anunţă că România lucrează la un vaccin.

România, prin  Institutul Cantacuzino, face parte din Flu Secure, un consorţiu european care s-a constituit şi din care fac parte încă şapte țări. În 90 de zile de la momentul în care am primit aceste tulpini izolate, putem produce vaccin.

ministrul Sănătăţii, Ion Bazac, 12 iunie 2009:

Bazac anunţa că guvernul a alocat 50 de milioane de lei din bugetul de
stat pentru producerea vaccinului împotriva A/H1N1.

Singura ţară din Europa care interna persoanele pozitive

La 17 iulie 2009, Comitetul de Coordonare al Ministerului Sănătăţii
anunţa că va menţine şi pe timpul verii măsurile de prevenire a îmbolnăvirilor
cu A/H1N1.

Comitetul a decis continuarea internării şi a tratamentului cu antivirale pentru persoanele confirmate, chiar dacă România este singura ţară din Europa care asigură, în procent de 100%, internarea şi tratamentul persoanelor pozitive.

Ministerul Sănătţii, 17 iulie 2009:

Pe teritoriul României erau înregistrate, la acea dată, 59 de cazuri de
gripă nouă.

La 16 septembrie, după deschiderea şcolilor, a fost anunţat primul caz de infectare cu virusul A H1N1 într-o unitate de învăţământ .

Iar la 22 septembrie, Institutul Cantacuzino informa Ministerul Sănătăţii că primele serii de vaccin pandemic vor fi realizate la finalul lunii octombrie.

Cele 5 milioane de doze de vaccin pandemic pe care Institutul Cantacuzino are capacitatea să le producă vor fi finalizate la sfârşitul lunii decembrie.

Ministerul Sănătăţii, 22 septembrie 2009:

Al doilea val de gripă pandemică a lovit Romănia în luna octombrie, iar
numărul de cazuri confirmate a fost mult mai mare decât în vară.

Streinu – Cercel: „20.000 de morţi? Un mizilic!”

Pe 1 noiembrie, Adrian Streinu – Cercel, secretat de stat în Ministerul Sănătăţii, declara la Realitatea TV că „scenariul cu 20.000 de morţi e minim. E mizilic!”.

A doua zi, preşedintele de atunci al României, Traian Băsescu, i-a
reproşat public secretarului de stat că susţine importul de vaccin şi l-a
acuzat că, prin declaraţiile pe care le face, induce panica în rândul
populaţiei, „prăvăleşte apocalipsa peste România”.

Pe 3 noiembrie, Adrian Streinu – Cercel şi-a dat demisia din funcţia de
secretar de stat, invocând „motive personale”.

Vaccinul pandemic, ultimul vaccin produs de Cantacuzino

La 21 noiembrie 2008, Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM) a eliberat autorizaţia de punere pe piaţă a CANTGRIP, vaccinul pandemic produs de Cantacuzino.

În anul 2009, Institutul Catancuzino fusese declarată unitate
strategică. În februarie 2010, la două luni după autorizarea CANTGRIP, ANM i-a
retras Institutului autorizaţia de punere pe piaţă a produselor injectabile,
inclusiv a vaccinurilor, întrucât expirase standardul de bune practici de
fabricaţie. CANTGRIP a fost ultimul vaccin produs de Cantacuzino.

La 3 aprilie 2010 a fost confirmat ultimul caz de gripă cu virus A/H1N1
pandemic în România.

Cele mai multe decese, la grupa de vârstă 30 – 44 ani

În timpul pandemiei din 2009, în ţara noastră au fost înregistrate 7.008
de cazuri şi 122 de decese.

Incidenţa cea mai mare s-a înregistrat la grupa de vârstă 5 – 14 ani,
urmată de grupa de vârstă 15 – 29 ani, iar cele mai afectate au fost judeţele
Botoşani, Dâmboviţa şi municipiul Bucureşti.

Cea mai mare rata a fatalităţii s-a înregistrat la grupa de vârstă 30 –
44 ani.

Dintr-un lot de 2.243 de cazuri confimate de gripă cu virus A(H1N1) care
au făcut obiectul unui studiu, 36,6% avea condiţii predispozante: obezitate 11%,
boli cardiace 10%, sarcină 7,5%, astm 5%, boli pulmonare cronice 4,5%, diabet
3,9%, cancer, HIV sau alta deficienţă imună 2,7%.

La 10 august 2010, Directorul General al OMS a declarat că la nivel
global nu se mai înregistrează o pandemie de gripă şi a decis încheierea
urgenţei de sănătate publică de importanţă internatională, în acord cu
Regulamentul Sanitar Internaţional (2005).

Conform OMS, la nivel mondial au fost raportate 622.482 cazuri confirmate de laborator şi cel puţin 18.449 de decese. Conform estimărilor CDC din SUA pandemia din 2009-2010 a ucis între 151.700 – 575.400 de oameni din întreaga lume.

Şi în 2009 erau la mare căutare măştile

Pentru că autorităţile recomandau şi atunci purtarea măştilor de protecţie, vânzările au crescut şi, odată cu ele, şi preţurile. Oferta s-a diversificat şi, alături de măştile lansate de companiile farmaceutice care promiteau că protejează împotriva a „99,99% din virusurile gripale”, au apărut şi „creaţii de design”.

Şi-n 2009, ca şi acum, creatori de modă sau simple croitorese şi-au reorientat
producţia:

Şi în 2009 apăreau în mass-media articole cu titlul: Află ce tratamente există împotriva gripei „porcine”!, Ai avut gripă sau te-ai vaccinat? S-ar putea să ai imunitate la AH1N1 sau  Harta răspândirii gripei noi în România! CLICK AICI PENTRU UPDATE ZILNIC.

Cât a cheltuit România cu pandemia de gripă A(H1N1)

În februarie 2010, Ministerul Sănătăţii anunţa că statul român a
cheltuit pentru pandemia de gripă A(H1N1) aproape 19 milioane de euro.

Cel mai mult au costat nu vaccinurile, ci măştile de protecţie şi
dezinfectanţii  – 8 milioane de euro.

6 milioane de euro s-au cheltuit pentru medicamentele antivirale, iar
circa 5 milioane de euro – pentru vaccinuri.

Virusul din 2009 vs SARS-CoV-2

A(H1N1) este o combinaţie între un virus aviar, unul porcin şi un virus
gripal uman şi face parte din Familia Orthomyxoviridae, care include virusurile
ce determină gripa. Are o perioadă de incubaţie de aproximativ 3-4 zile şi se
transmite la fel ca şi gripa sezonieră: prin aerosolii produşi de tusea sau
strănutul persoanelor infectate, prin contact direct cu persoanele infectate
sau cu obiecte sau suprafeţe contaminate.

SARS-CoV-2, care a provocat actuala pandemie, face parte din Familia
Coronaviridae. Coronavirusurile pot infecta atât omul, cât și unele animale. La
om, coronavirusurile provoacă infecții respiratorii, inclusiv răceala
obișnuită, care sunt de obicei ușoare, dar şi 
forme mai rare, precum Sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS)
şi Sindromul respirator acut sever (SARS), care pot fi letale.

Spre deosebire de virusurile gripale, coronavirusurile au o perioadă de
incubaţie mult mai mare, între 2 şi 14 zile.

Surse:

1. Pandemia de gripă H1N1 – 2009, Viorel Alexandrescu – Institutul Ioan Cantacuzino, Bucureşti

2. Analiza evoluției bolilor transmisibile aflate în supraveghere – Raport pentru anul 2009 (Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile)

3. Gripa A(H1N1) – Centrul de Cercetări privind Informarea asupra
Medicamentului, UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca

4. Comunicatele de presă ale Ministerului Sănătăţii: https://old.ms.ro/

Urmărește-ne pe Google News