“Gândul meu se întoarce mereu, cu vie emoţie, spre vizita pe care Dumnezeu mi-a dat ocazia să o efectuez zilele trecute în România (…) Cu acest pelerinaj am dorit să aduc un omagiu poporului român şi rădăcinilor sale creştine”, spunea Ioan Paul al II-lea la reîntoarcerea din istorica vizită din ţara noastră, din 1999.
Era prima oară de la schismă, ruptura celor două biserici surori, cea catolică şi cea ortodoxă, din anul 1054 şi, practic, prima oară în istorie când un Papă vizita o ţară majoritar ortodoxă. Un gest cu implicaţii religioase şi diplomatice uriaşe, iar teritoriul ales pentru acesta a fost România. Ioan Paul al II-lea a sărutat în mod simbolic pământul românesc şi a denumit această zonă a lumii “Grădina Maicii Domnului”.
Într-o desfăşurare nemaivăzută de oficialităţi politice şi înalţi ierarhi ortodocşi – în frunte cu preşedintele de atunci al României, Emil Constantinescu, cu primul-ministru Radu Vasile şi cu patriarhul de atunci, Teoctist – dar şi de mulţimi de oameni ce şi-au dorit să asculte cuvântul unui Papă iubit în toată lumea, Ioan Paul al II-lea a participat împreună cu patriarhul Teoctist la Liturghia oficiată în Parcul Izvor, în faţa Parlamentului.
Într-un moment rar pentru istoria relaţiilor dintre Biserica ortodoxă şi cea catolică, din piepturile a zeci de mii de oameni s-a putut auzi, după aproape un mileniu, o uriașă dorinţă strigată către cer: “Unitate! Unitate!”. Imensul ecou al vizitei a dăinuit cel puţin până la trecerea la cele veşnice ale iubitului Papă Ioan Paul al II-lea, în aprilie 2005.