Într-o carte publicată luni, Papa Francisc i-a criticat pe cei care se opun purtării măștilor și se declară împotriva restricțiilor impuse pentru a limita răspândirea coronavirusului, susținând că aceștia nu ar manifesta „niciodată” împotriva morții lui George Floyd.
La discuțiile care au avut loc în biblioteca Palatului Apostolic au participat baschetbaliştii Anthony Tolliver (Memphis Grizzlies), Jonathan Isaac, Marco Belinelli (San Antonio Spurs), Sterling Brown şi Kyle Korver, ultimii doi componenţi ai echipei Milwaukee Bucks, informează AFP, citată de Agerpres.
„Suntem extrem de onoraţi că am avut ocazia să venim la Vatican şi să împărtăşim experienţa noastră cu Papa Francisc”, a afirmat Kyle Korver într-un comunicat difuzat de asociaţia jucătorilor din liga nord-americană (NBPA).
Echipa acestuia, Milwaukee Bucks, o franciză din Wisconsin, a boicotat duelul din play-off-ul NBA împotriva formaţiei Orlando Magic, din luna august, pentru a-şi exprima susţinerea faţă de Jacob Blake, un afro-american de 29 ani grav rănit de poliţia din Kenosha, localitate aflată în statul respectiv, cu ocazia reţinerii sale.
„Un «dream team» a traversat oceanul pentru a spune, împreună cu Papa Francisc, «nu rasismului»”, precizează agenţia Vatican News, care a calificat evenimentul de luni drept o „întâlnire neobişnuită între universuri foarte diferite”. Conform agenţiei oficiale a Sfântului Scaun, întâlnirea a fost organizată la solicitarea jucătorilor.
Papa Francisc, de origine argentiniană, nu a încetat el însuşi să atace discriminarea şi rasismul în discursurile sale, în cărţile sale precum şi în audienţele sale publice.
În cartea „Un timp pentru schimbare”, care va fi lansată pe 2 decembrie, Papa salută „indignarea sănătoasă” a milioanelor de manifestanţi care au protestat în primăvara acestui an față de moartea lui George Floyd, un afro-american care şi-a pierdut viaţa în timp ce era reţinut de poliţie, la finele lunii mai.
Pe de altă parte, Suveranul Pontif regretă înlăturarea statuilor personalităţilor asociate adesea cu sclavia sau alte forme de opresiune, din dorinţa de a „purifica istoria”.
„Ruşinea trecutului nostru, în alţi termeni, face parte din ceea ce suntem. Reamintesc această istorie nu pentru a face elogiul opresorilor din trecut, ci pentru a onora mărturia şi măreţia sufletească a celor care au fost oprimaţi”, a precizat Papa Francisc în cartea sa.