Paradoxul energetic românesc: vara cumpărăm energie la prețuri foarte mari, iarna exportăm la valori de trei ori mai mici. Care sunt cauzele

Transelectrica, compania care asigură transportul, importul și exportul de energie electrică, în funcție de nevoi, împarte suprafața României în zece zone din perspectiva capacităților de producere a energiei electrice. Potrivit unei analize realizate de portalul InfoClima, zona Dobrogei are de trei ori capacitatea zonei Moldovei și cu toate acestea, în momentul de față, există o congestie a resurselor energetice regenerabile în Dobrogea. „La sfârșitul anului 2023 nu exista niciun MW disponibil, dar 3.900 MW erau în așteptare. O veste bună este că în 2024 Transelectrica a adăugat 848 MW în disponibilitatea rețelei pentru zona Moldovei, însă cererile au crescut cu un ritm mai accelerat de 1.500 MW”, spune Victor Gavrilă, manager EnergiaTa, organizație ce susține și încurajează activitatea producătorilor de energie din surse regenerabile. 

Câtă energie poate importa România 

Ca parte a procesului de consolidare europeană a rețelelor de transport a energiei electrice, în 2009 s-a format organizația ENTSO-E (Rețeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport pentru Electricitate). În cadrul acestei organizații, România, prin intermediul Transelectrica, se coordonează cu omologii țărilor europene în scopul tranzacționării eficiente a energiei electrice în momente de surplus al producției de energie, sau din contră, de deficiență. De exemplu, joi, 29 august 2024, la ora 13.00, România producea 5.892 MW și consuma 6.330 MW. Diferența de 439 MW era importată din țări vecine, care aveau surplus de producție. Datele oficiale sunt furnizate de Transelectrica, companie care prezintă în timp real, pe portalul propriu, consumul de energie electrică la nivelul întregii țări.

Recomandări

Via Transilvanica, descrisă de călătorii care au străbătut integral traseul de 1.400 de kilometri: „Vei afla poate că ești mai puternic decât credeai”

„Există limite ale cantităților de energie de care ne putem ajuta din partea vecinilor – precum Ucraina, Serbia, Ungaria, Bulgaria sau Republica Moldova. Asta pentru că importurile trebuie să fie complementare producției interne. Astfel că România nu ar putea consuma exclusiv din exterior”, afirmă Victor Gavrilă. De exemplu, se pot importa cantitățile maxime de 1.560 MW din Bulgaria, 800 MW din Ungaria sau 500 MW din Serbia. Ca referință, consumul maxim al României a fost de 8.500 MW, în 18 iulie 2024, când s-au înregistrat temperaturi de peste 34 de grade Celsius în toată țara.

„Energia produsă național a fost insuficientă, România importând enorm de scump la puteri de 500-1.000 MW. Energia eoliană nu s-a produs din lipsă de vânt, iar parcurile fotovoltaice, din cauza temperaturilor diurne, sunt mai puțin eficiente cu 30% din cauza încălzirii panourilor expuse la soare. Lacurile de acumulare nu ne ajută și nici debitul Dunării. România și Transelectrica nu au făcut nimic în zona stocării energiei la nivel național. Un sistem de stocare de aceeași capacitate costă de trei ori mai puțin decât visul neîmplinit al României – centrala de acumulare prin pompare Tarnița-Lăpuștești și tot de trei ori mai puțin decât banii irosiți prin plata plafonării către furnizori”, au precizat cei de la Asociația Prosumatorilor și Comunităților de Energie, cu referire la situația din perioada caniculară a lunii iulie.

Recomandări

Industria auto, noua fabrică de șomeri a Europei. „Mai mulți producători se luptă pentru o plăcintă mai mică”

România cumpără, de obicei, energie din Bulgaria, Serbia și Ungaria și exportă, când există surplus, mai ales în Ucraina și Republica Moldova. Tarifele în țările din care se importă energie sunt, vara, aproape similare cu cele ale României. De exemplu, joi, 29 august 2024, un MW costa în România 196 de euro (965 de lei), la fel ca în Bulgaria, în timp ce în Serbia valoarea era de 200 de euro, iar în Ungaria – de 186 de euro. 

Comparativ, în 29 februarie 2024, România a avut un tarif de 69 de euro/MW, valoare la care a exportat surplusul de energie electrică. Valorile au fost similare în Bulgaria și Ungaria, în timp ce Serbia avea un preț de 65 de euro/MW.

Pe acest fond de criză, românii continuă să fie ultimii din Uniunea Europeană în ceea ce privește consumul de energie electrică. Potrivit portalului odyssee-mure.eu, realizat cu sprijinul Comisiei Europene, românii consumă mai puțin de 2.000 kwh anual. Comparativ, bulgarii consumă 4.000 kwh pe an, în timp ce suedezii ajung la 9.000 kwh.

Recomandări

Profilerul Dorin Dumitran, despre cele 4 femei ucise în Vaslui, după ce au fost luate cu maşina la autostop: „Sunt trei criminali neprinşi, nu unul”

Tranziția către energia verde

Potrivit studiului citat, în ultimii șase ani, structura de producție a energiei electrice a fost puternic influențată de retragerile din exploatare ale unor centrale electrice care funcționau pe cărbune sau pe hidrocarburi. Din 2017, la nivelul României au fost retrase capacități totale de 5.508 MW, adică o scădere de 22%, care a fost contrabalansată de doar 2,5% de capacități noi, adică 624 MW, în 2023, echivalentul a două grupuri de la Rovinari sau Turceni.

România este în linie cu noi capacități care ar trebui să apară în următorii ani – 1.500 MW de regenerabile doar în 2024, însă aceeași capacitate din surse poluante va trebui scoasă din exploatare până la sfârșitul lui 2025, și încă 1.140 MW până în 2032. Tranziția verde poate fi, astfel, o sabie cu două tăișuri, în condițiile în care statul nu a înlocuit în același ritm centralele pe cărbune pe care le-a scos din activitate. În cursul valului de caniculă din prima parte a lunii iulie 2024, a fost nevoie de punerea în funcțiune a unor centrale pe cărbune, la Paroșeni și Ișalnița, pentru a compensa cererea uriașă a consumatorilor români.

În timpul iernii producția de energie este mai mare decât consumul, România fiind un exportator net de energie în acest anotimp, însă vara rolurile se inversează și este nevoie de achiziții de la țările vecine. Această discrepanță are loc din cauza temperaturilor ridicate din timpul verii, care scad atât nivelurile de apă, cât și puterea curenților de aer, astfel că producțiile turbinelor hidroelectrice și eoliene sunt modeste. 

Deși România și-a atins mai devreme țintele de reducere a gazelor cu efect de seră: 57% în 2023 față de 55% obiectivul european pentru 2030 (Climate Action Progress Report 2023) n-a făcut-o pe principii de dezvoltare durabilă. „E ca și cum ți-ai impune să renunți la fast food prin a-l înlocui cu mâncare sănătoasă, dar în loc să consumi alternative consistente te rezumi la a te înfometa. Astfel, ți-ai îndeplinit scopul de a mânca sănătos, dar corpul tău nu mai are energie pentru a funcționa optim și ai constant o stare de moleșeală și slăbiciune. Este esențial să cunoaștem și faptul că aceste obiective de reducere a emisiilor sunt comparate cu datele din 1990, exact anul în care am început să reducem industria și implicit emisiile din consumurile imense ale acestui sector”, mai afirmă specialistul în energie, Victor Gavrilă.

Soluții pentru perioadele de caniculă

În primul rând, este nevoie de investiții în infrastructură. Transelectrica a anunțat că va dubla capacitatea transfrontalieră de import/export a energiei electrice cu țările vecine, de la 3.370 MW în prezent la 7.050 MW în 2030. A anunțat, de asemenea, mai multe lucrări de modernizare ale liniilor electrice de înaltă tensiune. Pe partea de joasă și medie tensiune distribuitorii regionali de energie au început demersuri de întărire a rețelelor, însă unul din factorii majori care încetinesc procesul este efortul de a realiza investiții fără a crește substanțial tarifele la consumatorii finali.

Tranziția către energie curată și constantă trebuie însoțită de investiții în stocarea la scară largă, cu acumulatori de energie electrică și centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj, un capitol la care România este, din păcate, codașă în UE. Centralele fotovoltaice și eoliene nu au continuitatea de producție a centralelor clasice pe cărbune, iar pentru a putea manevra energia regenerabilă în timp va fi nevoie de investiții consistente.

Un alt factor care ar contribui la atenuarea crizelor din perioadele cu caniculă este colaborarea consumatorilor prin ajustarea comportamentului. „Deși apelul ministrului energiei la responsabilitatea civică a populației prin reducerea consumului de energie electrică din intervalul 18.00 – 21.00 este corect din punct de vedere tehnic, acesta activează traumele din trecut legate de limitările pe care le-au suferit generațiile X și Baby Boomers. Rezolvarea smart, dar în același timp herculeană, de motivare a schimbării comportamentului de consum este în implementarea tarifelor dinamice orare, astfel amânarea sau programarea consumurilor de energie va fi răsplătită cu facturi mai mici la energie. Acest proces ține tot de modernizarea infrastructurii și presupune un grad de adopție ridicat a contoarelor inteligente care să poată înregistra orar aceste consumuri și să poată transmite automat date către furnizori, proces care este în derulare de către distribuitorii de energie electrică”, spune Victor Gavrilă.

Nu în ultimul rând este nevoie de forță de muncă specializată. Până înainte de pandemie, întreg domeniul energiei era mult mai puțin atractiv și mai slab plătit, în raport, de exemplu, cu IT-ul. Din această cauză tinerii au fost reticenți în urmarea unei cariere în energie. În ultima perioadă, situația începe să se schimbe, sectorul energetic devenind mult mai interesant pentru absolvenții de liceu.

Secțiunea „Schimbări climatice” este susținută de European Climate Foundation. ECF nu a fost implicată în niciun fel în procesul editorial și nu este responsabilă pentru punctele de vedere exprimate în textele apărute în cadrul secțiunii.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro