ComenteazăMai departe, acest lucru face ca angajatorii să se plângă de criză de forță de muncă și să ceară tot mai mult deschiderea granițelor pentru aducerea de muncitori străini. În același timp, sărăcia este foarte extinsă în mediul rural.
România a consemnat în 2017 o creștere economică de 7%, una dintre cele mai mari din Europa, însă un raport ONU arată că 17% din populația țării noastre este plecată la lucru în străinătate. În fapt, România este a doua țară din lume ca proporție a populației plecate, după Siria, stat devastat de un război civil început în 2011.
În urma Cehiei și Portugaliei
Cu toate acestea, România încă se află în spatele Cehiei în privința Produsului Intern Brut (PIB). Cehia consemna la finele anului 2017 un PIB de 191,5 miliarde de euro, iar România de 187,5 miliarde de euro, potrivit datelor Eurostat. Numai că Cehia are doar 10,5 milioane de locuitori.
De asemenea, Portugalia are un PIB de 193,1 miliarde de euro. Țara noastră este și în spatele Belgiei (438 miliarde de euro) și Danemarcei (288 miliarde).
Creșterea economică nu a redus sărăcia
De altfel, Banca Mondială scrie că România are a doua cea mai rapidă creștere economică din Europa, dar aceasta nu s-a tradus în reducerea sărăciei. Instituția arată că 70% dintre cei săraci trăiesc în mediul rural.
„Aproximativ 45% din populaţia ţării se află în zonele rurale, unde sărăcia este cu 20 de puncte procentuale mai mare decât în zonele urbane. Această dualitate puternică este manifestată prin oportunităţi inegale şi un acces inegal la pieţe, fapt ce nu se mai întâmplă în niciuna dintre ţările Uniunii Europene”, se precizează în raportul Băncii Mondiale.
Documentul mai arată că peste 900.000 de persoane (4,5%) trăiesc în sărăcie extremă în zonele marginalizate din România.
Criza de forță de muncă
Mai mult, în ciuda creșterii puternice, România devine tot mai depopulată. Și asta pentru că și piața muncii reprezintă tot o piață, iar tot mai mulți români își dau seama că este mult mai ușor să lucrezi în străinătate pe 800-1.000 de euro decât pe 400 de euro în România.
Și asta din cauza faptului că salariile din România sunt de două ori sub cele din Polonia și de patru ori mai mici decât în Germania.
Spre exemplu, cel mai mare salariu minim este în Luxemburg, de aproape 2.000 de euro pe lună. Acest stat este urmat de Olanda şi Irlanda, unde salariul minim depăşeşte 1.500 de euro pe lună.
Potrivit Eurostat, România înregistrează un nivel al PIB-ului pe cap de locuitor de 63% din media europeană, al treilea cel mai scăzut. Valori mai mici se găsesc doar în Croația (61%) și Bulgaria (49%).
Spre comparație, cele mai mari rezultate sunt consemnate în Luxemburg (253%), Germania (123%) și Austria (128%).
Presiuni pentru deschiderea granițelor
Deja, mai multe asociații patronale au început să se plângă că nu mai găsesc muncitori în România și cer deschiderea granițelor pentru aducerea de muncitori străini. De altfel, în noiembrie 2017, ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, afirma că firmele cer aducerea de muncitori din străinătate.
”Ajungem la un subiect sensibil pe care mediul de afaceri ni l-a ridicat de foarte multe ori, și anume mărirea contingentului de lucrători străini pe teritoriul României. Am avut deja mai multe discuții cu mediul de afaceri, care ne cere să deschidem granițele pentru cei din Republica Moldova sau Ucraina. Chiar am auzit de 3.000 de lucrători din Sri Lanka, o firmă mare din vestul României dorește acest lucru. Am primit solicitări inclusiv din partea unor primari din localitățile de pe granița de vest, care ne solicită să deschidem granițele pentru străini”, spunea atunci Lia Olguța Vasilescu.
Cu toate acestea, la finele anului trecut, Guvernul Tudose dădea undă-verde pentru aducerea a 7.000 de muncitori străini.
Alții pariază pe software, roboți și inteligență artificială. Iulian Stanciu, șeful Emag, spunea recent că tehnologia ajută angajații companiei pe care o conduce să aibă o productivitate mai mare.
”Cruciada împotriva săracilor”
Mai mult, pentru a rezolva o parte din problemele generate de emigrația masivă, autoritățile au venit cu o soluție contestată. Parlamentul a votat recent o lege prin care cei care refuză un loc de muncă, vor pierde automat venitul minim garantat acordat de stat. Proiectul a fost votat de 274 de deputați și doar patru au votat împotrivă.
Numai că Victoria Stoiciu, coordonator de programe la Fundaţia Friedrich Ebert România, spune că această lege este, în fapt, o ”cruciadă împotriva săracilor”. Potrivit acesteia, legea este o ”pomană” pentru patroni și le permite să țină în continuare salariile mici.
Ceea ce ne duce în continuare în situația de a genera plecarea românilor peste hotare.
”Datele de la Inspecția Muncii ne arată că, în luna mai anul curent, peste 54% din contractele de muncă din sectorul privat erau pe salariul minim. Tot salariul minim este oferit și în sectoarele cu cel mai accentuat deficit de forță de muncă – hoteluri, restaurante, comerț.
Să muncești pentru 1.162 lei pe lună e rentabil doar în câteva situații – jobul e în localitatea în care ai domiciliul sau foarte aproape, nu implică costuri de transport sau relocare și nu ai posibilitatea de a pleca la muncă în străinătate din cauza vârstei, sănătății etc.
Situațiile astea două se regăsesc arar în practică – de multe ori, locurile de muncă disponibile nu sunt în localitate de domiciliu, transportul e anevoios și scump, iar pentru cei tineri și sănătoși e mai avantajos să plece 3-4 luni pe an în Germania sau Spania, unde câștigă câteva mii de euro, decât să muncească pe aceeași sumă tot anul în România”, scrie Victoria Stoiciu pe platforma Republica.ro.
Citește și:
REPORTAJ/Agenția Terra Tourism lasă sute de clienți fără vacanțe. Zeci de păgubiți au depus plângeri la poliție – VIDEO