ComenteazăParchetul European suspectează trei persoane de constituirea unui grup infracțional organizat, la începutul anului 2018, în scopul fraudării fondurilor europene pentru dezvoltarea Deltei Dunării (Programul Operațional Regional 2014-2020).
EPPO susține că suspecții au dezvoltat o schemă cu șapte societăți comerciale, controlate fie direct, fie prin intermediari.
„Grupul infracțional continuă și în prezent, fiecare dintre suspecți având un rol bine stabilit și acționând în mod coordonat”, afirmă Parchetul European, precizând că doi dintre suspecți au pus la dispoziția grupului patru societăți care au accesat în mod abuziv fonduri europene și le-au folosit în alte zone din România, în afara Deltei Dunării.
„Suspecții au pus la punct un sistem prin care, pe baza unor documente inexacte, au creat o aparență falsă privind locul de implementare a proiectelor, existența resurselor financiare aferente contribuției proprii și organizarea transparentă a procedurilor de achiziție. Manipularea procedurilor de achiziții publice a dus la stabilirea unor prețuri crescute în mod artificial”, menționează EPPO.
Cel de-al treilea suspect ar fi furnizat echipamente celor patru societăți controlate de ceilalți doi, la un preț supraevaluat. „Având în vedere că echipamentele au fost achiziționate cu fonduri europene (aproximativ 70%), interesul grupului a fost de a menține prețurile de achiziție la un nivel cât mai ridicat, pentru a obține rambursarea unor sume cât mai mari din fondurile europene. Ulterior, diferența dintre prețul real și prețul de achiziție declarat autorității de management a rămas la dispoziția grupului”, mai susține Parchetul condus de Kovesi.
Instituția europeană detaliază și modul în care a funcționat această schemă de fraudare.
„Pentru a supraevalua valoarea echipamentelor, au fost folosite alte trei societăți, toate controlate de cel de-al treilea suspect: echipamentele au fost importate în România prin intermediul primei societăți și apoi vândute unei a doua societăți, înregistrată în Bulgaria. Atunci a avut loc o primă majorare de preț. Ulterior, societatea cu sediul în Bulgaria a vândut echipamentele către societățile controlate de ceilalți doi membri ai grupului, la prețuri din nou majorate. Pentru a crea o justificare aparentă a acestei creșteri de preț, a fost utilizată o a treia societate, creând aparența că au fost prestate servicii asociate echipamentelor vândute beneficiarilor de fonduri europene și în conturile căreia au fost transferate sumele rezultate din creșterea de preț”, explică Parchetul European.
Prejudiciul total estimat în acest dosar este de 14.437.000 lei (aproximativ 3 milioane de euro). Miercuri, 25 mai, cei trei suspecți au fost informați despre acuzațiile care li se aduc. S-a stabilit o cauțiune pentru fiecare, în valoare totală de 1,7 milioane de euro.
Un miliard de euro pentru Delta Dunării. Cum au fost cheltuiți banii
Publicațiile Info-Sud-Est.ro și G4Media.ro au dezvăluit, într-o investigație de presă, că un miliard de euro din bani europeni a fost împărțit de o mână de oameni conectați prin relații personale, afaceri sau interese politice. Banii au fost trimiși de Bruxelles prin mecanismul Investiției Teritoriale Integrate Delta Dunării (ITI DD), cu cel mai mare buget dintre toate ITI-urile Europei.
Instrumentul ITI DD a fost conceput în timpul fostului ministru al fondurilor europene Eugen Teodorovici, care câțiva ani mai târziu s-a întors în funcția de auditor al Curții de Conturi, unde ar fi trebuit să investigheze modul în care au fost cheltuiți banii europeni care au fost împărțiți în timpul mandatului său de ministru.
Teodorovici și-a încheiat activitatea la 3 zile după publicarea investigației referitoare la modul în care a fost cheltuit miliardul de euro venit de la Uniunea Europeană. Acesta a susținut că demisia sa nu are legătură cu publicarea investigației și că își dorea de mult să activeze în zona privată.
Totodată, Teodorovici a criticat modul în care au fost cheltuiți banii destinați mediului privat și spune că reprezintă „cea mai mare deturnare de fonduri de după Revoluție”, pentru că banii veniți de la Bruxelles ar fi trebuit să se regăsească în comunitățile din Tulcea, nu în afara județului.
Deși mecanismul ITI DD era destinat „cu prioritate” pentru Delta Dunării, sub 15% din proiecte au ajuns acolo. Spre exemplu, în decolmatarea lacurilor și canalelor au fost investiți mai puțini bani decât în renovarea bisericilor. Eugen Teodorovici a recunoscut că au existat „anumite blocaje și chiar abateri de la strategia ITI DD”, iar unele proiecte sunt mult întârziate.
OLAF a anunțat în iunie 2021 că investighează modul în care a fost cheltuit miliardul de euro din Delta Dunării. De asemenea, Comisia Europeană a confirmat că a întrerupt plățile din programul ITI Delta Dunării, mecanismul european de peste 1,1 miliarde de euro, care ar fi trebuit să fie cheltuiți pentru dezvoltarea comunităților din Tulcea și Delta Dunării și ridicarea nivelului de trai.