Kovesi a lansat pe 9 aprilie o așa-numită „procedură de soluționare amiabilă” cu Comisia, acesta fiind ultimul pas juridic înainte de litigii. Dacă nu se ajunge la un acord, lupta din instanță ar putea ajunge până la Tribunalul UE.

Executivul comunitar a anunțat în luna februarie un plan de reducere a bugetului Parchetului European, iar procurorii se tem că dacă acesta va fi pus în aplicare nu își vor mai putea face treaba cum trebuie.

În scrisoarea adresată Comisiei și obținută de Politico, Kovesi susține că Executivul UE îi privează pe procurorii EPPO de mijloacele necesare pentru a-și desfășura activitatea în mod eficient, punând presiune asupra bugetului său, în special asupra sumelor cheltuite pentru IT.

În momentul lansării Parchetului European, în vara anului 2021, Comisia a acceptat să furnizeze facilități IT, fără să indice un termen-limită. În prezent, instituția a informat EPPO că dorește să retragă sprijinul IT, iar suma implicată este de aproximativ 5 milioane de euro, potrivit estimărilor EPPO.

„Decizia unilaterală (…) de a pune capăt, la 31 decembrie 2024, furnizării serviciilor menționate către EPPO vine cu riscul ca parchetul independent al Uniunii să se afle în imposibilitatea de a-și îndeplini sarcinile și misiunea”, a atras atenția Kovesi.

Potrivit acesteia, „este de datoria Comisiei să se abțină de la orice măsură care ar putea pune în pericol atingerea obiectivului tratatului încredințat EPPO de a combate infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii”.

Kovesi a cerut Comisiei să își reevalueze decizia de a tăia o parte din bugetul EPPO și printr-o scrisoare deschisă trimisă deputaților europeni, și prin remarci publice în Parlamentul European.

Parchetul European o investighează pe Ursula von der Leyen în cazul negocierilor privind vaccinurile anti-COVID

Politico notează că miza acestei situații ar putea fi mai mult decât o reducere a bugetului IT, în condițiile în care EPPO este o instituție foarte importantă, procurorii săi fiind împuterniciți să conducă anchete transfrontaliere care vizează organizațiile infracționale care urmăresc banii UE.

Conform raportului anual al Parchetului European, în 2023 au fost deschise peste 200 de anchete de fraudă legate de mecanismul de redresare și de reziliență la nivelul UE, care oferă fonduri din partea UE pentru a contribui la stimularea redresării economice post-COVID și care are o valoare de peste 800 de miliarde de euro.

În 2022, în schimb, când plata fondurilor UE era în faze incipiente, au fost lansate doar 15 anchete.

Procurorii EPPO investighează inclusiv acuzațiile de infracțiuni penale în legătură cu negocierile privind vaccinurile anti-COVID dintre președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și directorul general al companiei farmaceutice Pfizer.

Ursula von der Leyen este investigată pentru „interferență în funcțiile publice, distrugere de SMS-uri, corupție și conflict de interese”, potrivit unor documente juridice consultate de Politico și de un purtător de cuvânt al procuraturii din Liège. Nimeni nu a fost încă pus sub acuzare în legătură cu acest caz.

Răspunsul Comisiei Europene

Comisia, care era obligată legal să răspundă în termen de 15 zile la scrisoarea Parchetului, a trimis un răspuns, în care „și-a exprimat disponibilitatea de a continua să sprijine serviciile informatice ale EPPO în viitorul apropiat, în condiții specifice”, a precizat un purtător de cuvânt, fără a da alte detalii.

De asemenea, Executivul UE a negat orice încercare de a interveni în independența Parchetului European și a precizat într-o declarație că „a sprijinit în mod constant activitățile EPPO încă de la început și respinge cu tărie orice insinuare conform căreia decizia Comisiei în cadrul procedurii bugetare ar avea vreo legătură cu vreo investigație a EPPO”.

Foto: Profimedia

 
 

Urmărește-ne pe Google News