Dosarul a fost deschis în urma unei plângeri formulate de Grupul de Investigaţii Politice (GIP) în iulie 2020, care a reclamat că Traian Băsescu a declarat pe propria răspundere că nu a colaborat cu Securitatea când a candidat la alegerile prezidenţiale din 2004 şi 2009, alegerile parlamentare din 2016 şi alegerile europarlamentare din 2019.
Potrivit Parchetului General, în acest caz s-a dispus începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals în declaraţii, potrivit Agerpres.
Pe 20 septembrie, Curtea de Apel Bucureşti a decis că Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea comunistă, fiind admisă în acest sens o acţiune în instanţă introdusă de CNSAS. Hotărârea instanţei nu este însă definitivă.
„Nu cred că ce am făcut eu poate fi etichetat ca fiind colaborare cu Securitatea, mai ales că este vorba de documente din Institutul de Marină când instituţia care se ocupa de noi erau Contrainformaţiile militare, despre care recunosc că la 21 de ani habar n-aveam că sunt parte a Securităţii. Pentru mine este o oarecare amărăciune, după ce am condamnat comunismul, am deschis arhivele Securităţii şi le-am transferat către CNSAS, din dispoziţia mea am deschis arhivele Comitetului Central. Acum să am un asemenea verdict… Voi încerca să merg până la capăt, uzând de toate drepturile constituţionale pentru clarificarea lucrurilor”, a declarat atunci Traian Băsescu.
În momentul candidaturii la alegerile locale din 2020, Traian Băsescu a completat o declarație pe propria răspundere prin care susținea că nu a colaborat cu fosta Securitate.
În situația în care Înalta Curte va menține decizia Curții de Apel București, Traian Băsescu ar putea fi acuzat chiar și de fals în declarații de orice persoană sau de CNSAS. Plângerea este una penală, se va deschide dosar, dar cea care va decide va fi tot instanța de judecată.