DOCUMENT. Parchetul General a publicat rechizitoriul din dosarul Revoluţiei în care Ion Iliescu e acuzat de infracțiuni contra umanității

„Având în vedere interesul major al miilor de persoane vătămate și părți civile din dosarul 11/P/2014, pentru a fi informate corect cu privire la conținutul rechizitoriului, precum și interesul public față de împrejurările stabilite prin probe pentru trimiterea în judecată, vol. I al rechizitoriului se publică pe site-ul Ministerului Public”, a motivat Parchetul General postarea publică a rechizitoriului, într-un mesaj remis jurnaliștilor acreditați.

În cele 342 de pagini ale rechizitoriului neanonimizat, Cătălin Ranco Piţu, procuror militar şef în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la Secţia Parchetelor Militare, a decis că Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus vor fi din nou trimiși în judecată.

Totodată, procurorii Parchetului General au stabilit că „nu există probe relevante ale existenţei teroriştilor în decembrie 1989” și că prezenţa acestora nu a fost probată în niciunul dintre „miile de dosare” instrumentate în ultimii 33 de ani.

Revoluția din 1989, pe scurt

Recomandări

Rezultate prezidenţiale Republica Moldova – Turul doi. Câte voturi au obținut Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo

Pe 16 decembrie 1989, a izbucnit un protest în Timișoara, după ce Securitatea și Miliția au vrut să îl evacueze din casa lui pe pastorul reformat Laszlo Tokes, azi în vârstă de 70 de ani, pentru că acesta făcuse comentarii critice la adresa regimului Ceaușescu în presa de la Budapesta.

Pe 17 decembrie 1989, demonstranții au intrat în clădirea Comitetul Județean Timișoara și au început să arunce pe geam documente interne. Autoritățile au tras primele focuri de armă.

Pe 18 decembrie 1989, Nicolae Ceaușescu pleacă într-o vizită de stat în Iran, deși fusese informat de manifestările de la Timișoara.

Pe 20 decembrie 1989, Ceaușescu s-a întors din Iran și seara a ținut un discurs la TVR în care i-a numit pe protestatarii timișoreni huligani și i-a acuzat că sunt folosiți de interese străine. În aceeași zi, a convocat un miting de susținere pentru ziua următoare, în care să calmeze populația.

Pe 21 decembrie 1989, în fața a zeci de mii de oameni chemați special în Piața Palatului, Ceaușescu a ieșit la balconul fostului Comitet Central al PCR, actualmente sediul Ministerului de Interne, să se adreseze mulțimii. La câteva secunde după ce a început să vorbească, mai multe persoane, neidentificate nici până azi, au venit dinspre Hotelul Athenee Palace, au spart cordonul format de Securitate și Miliție și, potrivit martorilor, au început să înțepe oamenii cu obiecte ascuțite. Manifestația s-a transformat în haos, iar oamenii speriați s-au împrăștiat pe străzile adiacente. Transmisiunea TV s-a întrerupt, iar încercările lui Ceaușescu de a calma mulțimea nu au dat rezultatul scontat. Ceaușescu și-a continuat discursul timp de 20 de minute, promițând măriri de salarii și pensii, după care a reintrat în sediu, unde a înnoptat. Seara, manifestanții veniți în Piața Universității au fost împrăștiați cu focuri de armă, mai multe persoane decedând.

Recomandări

Cifrele din spatele alegerilor pentru desemnarea noului președinte al României: peste 22 de milioane de buletine tipărite și o sută de mii de ștampile

Pe 22 decembrie 1989, de dimineață, lumea a început să se adune din nou în Piața Palatului, de data aceasta nu din ordinul lui Ceaușescu. Fostul dictator a ieșit la balcon în jurul orei 10.00 cu o portavoce, dar a fost primit cu huiduieli și s-a retras. La ora 12.10, Nicolae Ceaușescu și Elena Ceaușescu au plecat cu un elicopter de pe acoperișul clădirii CC al PCR, la inițiativa lui Victor Atanasie Stănculescu, cel care conducea Armata după ce ministrul Apărării, Vasile Milea, s-a sinucis în dimineața acelei zile. După câteva ore, soții Ceaușescu au fost prinși la Târgoviște.

Pe 25 decembrie 1989, Nicolae Ceaușescu și Elena Ceaușescu au fost judecați la Târgoviște de un tribunal militar încropit în grabă, au fost acuzați, printre altele, de genocid, de prejudicierea economiei naționale și au fost împușcați. Gelu Voican Voiculescu a făcut parte din completul de judecată stabilit cu câteva zile în urmă, într-o întâlnire la care a participat și Ion Iliescu, cel care avea să fie viitorul președinte al României.

Epopeea dosarului Revoluției din ultimii 33 de ani

Primele anchete despre violențele de la Revoluție au început încă din 1990, când au fost condamnați la închisoare foști lideri comuniști: Tudor Postelnicu – fost ministru de interne, Iulian Vlad – ultimul șef al Securității, Ion Dincă, fost vice prim-ministru, Emil Bobu, fost secretar și membru al Comitetului Politic al C.P.Ex. al PCR, Manea Mănescu, fost vicepreședinte al Consiliului de Stat și membru C.P.Ex. al PCR. Ei ies din închisoare înainte de executarea completă a sentințelor, printr-un decret de grațiere semnat de Ion Iliescu.

Recomandări

Regele Felipe și regina Letizia, sub o ploaie de noroi și obiecte aruncate de mulțimea furioasă, lângă Valencia: „Asasinilor! Asasinilor!”

În anii 2000, generalii Mihai Chițac și Victor Atanasie Stănculescu au fost condamnați la 15 ani de închisoare pentru reprimarea demonstrațiilor anticomuniste de la Timișoara, însă procurorul general de atunci, Joița Tănase, a făcut recurs în anulare.

În aprilie 2019, procurorul general de atunci al României, Augustin Lazăr, a anunțat finalizarea Dosarului Revoluției și trimiterea în judecată a lui Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus și Emil Dumitrescu, acuzați de infracțiuni contra umanității. Amiralul Emil „Cico” Dumitrescu nu se mai regăsește în rechizitoriul trimis acum în judecată de procurorii militari pentru că a murit în 2019.

În octombrie 2020, Curtea Supremă a exclus mai multe probe depuse de Parchetul Militar la dosar, printre care rapoartele întocmite de SRI și de Comisia parlamentară de anchetă a revoluției care a funcționat în anii 90.

Dosarul s-a întors la procurorii militari din cadrul Parchetului General în 2021, după ce judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au respins rechizitoriul și au decis restituirea dosarului pentru a fi refăcut. Instanța supremă a identificat mai multe probleme de legalitate în investigația procurorilor militari, iar magistrații au fost nevoiți să refacă ancheta la 32 de ani de la evenimentele din 1989.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro