Parchetul General critică modificările adoptate de Comisia parlamentară: „Se conturează premisele eliminării independenţei procurorului”

„Ministerul Public atrage atenţia asupra faptului că, în cursul zilei de 24 noiembrie 2017, Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei a votat modificarea unor articole de lege într-o formă prin care, în mod evident, se conturează premisele eliminării independenţei procurorului, ca primă etapă pentru anularea statutului de magistrat al acestuia, cu consecinţe negative asupra calităţii actului de justiţie”, se arată în punctul de vedere al Ministerului Public în legătură cu unele amendamente votate de Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei.

Conform sursei citate, „articolul 3 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor consacră independenţa şi stabilitatea procurorilor, atribute care nu se mai regăsesc în forma amendată şi votată de Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei”.

„Modificarea adusă reprezintă astfel şi o îndepărtare clară de la textul constituţional, care situează procurorii în cadrul autorităţii judecătoreşti. În acest context, Ministerul Public îşi exprimă îngrijorarea faţă de tendinţa anacronică exprimată de Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei în ceea ce priveşte viziunea asupra procurorului şi sistemului de justiţie penală”, precizează documentul citat.

Recomandări

Muncitori români întorși în țară după 15 ani, ca să construiască autostrăzi: „Ne plătește mai bine ca-n Italia”

Conform Ministerului Public, Carta de la Roma (2014), document de referinţă privind standardele şi principiile europene referitoare la procurori, întocmit de către Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE), statuează că independenţa şi autonomia Ministerului Public constituie un corolar indispensabil pentru independenţa justiţiei. De asemenea, Carta din 2014 mai prevede că procurorii ar trebui să fie autonomi în luarea deciziilor şi ar trebui să îşi îndeplinească sarcinile în afara oricăror ingerinţe şi presiuni externe, conform principiilor separaţiei puterilor şi responsabilităţii, menţionează documentul citat.

Vineri, în urma dezbaterilor din comisie, s-a votat şi ca, în cazul numirii președinților și vicepreședinților Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele nu va mai putea refuza propunerile formulate de Consiliul Superior al Magistraturii.

S-a introdus prevederea potrivit căreia șeful statului va primi propunerea de la CSM și va fi nevoit să numească la conducerea ICCJ, fără a putea face observații și fără a putea refuza.

Propunerea de modificare a Statutului a fost susținută în comisie de Victor Alistar, membru al CSM, și ea a fost votată de reprezentanții PSD-ALDE. Au votat împotrivă PNL, USR și UDMR.

Recomandări

Dosarul Colectiv: Nicio șansă ca autoritățile să mai fie trase la răspundere penală pentru intervenția haotică din 30 octombrie 2015 sau pentru decesele din spitale

Andrei Gheorghe, dezlănțuit la radio. „Duceți-vă dracului în pădure, în peșteri, violați dinozauri”

Urmărește-ne pe Google News