În fiecare weekend, traficul din București parcă intră într-o pauză, mașinile dispar de pe șosele, iar oamenii se mută în parcuri. Suntem în Herăstrău, cel mai mare parc din București. Având o suprafață de circa 200 de hectare, parcul are și un lac imens de circa 74 de hectare, iar aleea ce înconjoară lacul are o lungime de 5,92 km.
Vaporașul încă merge. Prețul pentru un tur complet al lacului costă 17 lei, iar lumea se înghesuie pe puntea vasului.
O zonă mlăștinoasă a devenit o bijuterie
Înainte de 1930, locul pe care se află astăzi parcul era o zonă mlăștinoasă, care a fost asanată în perioada 1930-1935. Proiectele au fost realizate de arhitecții Ernest Pinard și Friedrich Rebhuhn. Ultimul, un arhitect peisagist german care a lucrat în Anglia, Franța și Elveția, a venit în 1910 în România, unde i s-a oferit postul de șef al secției horticole a orașului București. A fost cel care s-a ocupat și de Grădina Cișmigiu.
Povestea celui mai mare parc din București a început în 1936, la inițiativa profesorului Dimitrie Gusti. Atunci s-a înființat Muzeul Satului pe malul lacului, iar Teatrul de Vară din mijlocul parcului a fost inaugurat în 1956.
De-a lungul istoriei sale, parcul s-a numit Național, Carol al II-lea, I.V. Stalin și Herăstrău. În decembrie 2017, odată cu moartea regelui Mihai I, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat schimbarea numelui în Parcul Regele Mihai I.
Pe zi ce trece, parcul se distruge
Parcul a fost amenajat în perioada anilor 1936-1939, iar arhitectul Nicolae Caranfil a avut un rol important în „desenarea” acestuia, dar și Octav Dobrescu, cel care a trasat aleile și construcțiile din parc. Doar că munca acestor oameni se duce pe apa sâmbetei de la o zi la alta.
Acum Herăstrăul arată deplorabil! Iarba e arsă de soare, nu mai există niciun sistem de udare, fântânile și artezienele n-au mai fost pornite de luni bune, apă în ele nu mai există, doar ce-a rămas după ploile răzlețe căzute peste Capitală.
Băncile sunt rupte, marcajul pistelor de biciclete a dispărut, aleile sunt sparte și bucăți serioase de bitum lipsesc. Aceeași situație cu bordurile sau cu piatra cubică de pe podurile Herăstrăului, care au dispărut și nimeni n-a mai intervenit pentru remedierea problemelor.
Zona Expoflora e doar istorie
În multe locuri, coșurile de gunoi lipsesc cu desăvârșire. Unele au fost furate, altele incendiate de către teribiliști.
În trecut, zona Expoflora era una dintre principalele atracții. Cu o suprafaţă de 15 hectare, aici cei care veneau în parc se puteau bucura de decorurile florale pline de culoare și eleganță, dar totul a fost odată… Acum clădirile sunt părăsite, flori nu mai există, nimeni nu se mai implică pentru a avea minunățiile din trecut.
Doamna Elisabeta are 78 de ani. Nepoțelul Milan aleargă ca un titirez prin parc, chiar dacă locurile de joacă nu mai există, fiind distruse și de trecerea anilor. Are speranța că Herăstrăul va arăta ca în trecut, cu flori și zone de verdeață perfecte pentru o relaxare departe de zgomotul infernal al orașului.
„Vin de ani și ani de zile în acest parc, dar niciodată nu am văzut atâta lipsă de responsabilitate din partea autorităților. Păcat! În alte țări, parcurile sunt adevărate atracții turistice, noi distrugem. E cel mai ușor să stricăm”, spune dezamăgită.
Care sunt atracțiile din Parcul Herăstrău
- Muzeul Satului – Grădina Japoneză » inaugurată în anul 1998 cu sprijinul Ambasadei Japoniei în România
- Aleea Cariatidelor » 20 de statui din piatră artificială realizate de sculptorul Ionel Stoicescu
- Restaurantul Pescăruș » construit în 1939 de nepotul celebrului scriitor Ion Creangă, Horia Creangă
- Zona vaporașelor » în primul vaporaș care a trecut prin ecluză s-a aflat și regele Carol al II-lea al României
- Monumentul părinților fondatori ai Uniunii Europene » 12 busturi din bronz ale unora dintre oamenii politici europeni
- Insula Trandafirilor
- Zona Expoflora » o suprafaţă de 15 ha de decoruri florale
- Palatul Elisabeta » reședința familiei regale a României, unde în urmă cu aproximativ 70 de ani, regele Mihai semna abdicarea forțată și pleca în exil
Explicațiile primarului Nicușor Dan
Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a declarat în cadrul unui interviu acordat postului B1 TV că el nu îşi însuşeşte criticile legate de mizeria din parcurile din Bucureşti.
„Nu vreau să îmi însuşesc această critică, parcurile nu sunt nici mai bine, nici mai rău decât au fost toţi anii aceştia. A fost un moment în vara anului trecut când am făcut trecerea de la companiile municipale, care cheltuiau în exces, când la 2-3 luni nu a fost tunsă iarba. În momentul de faţă, iarba este tunsă. În momentul de faţă este o curăţenie care se face permanent”, a spus edilul.
Acesta a recunoscut că există o problemă legată de aspectul aleilor „care sunt sparte de ani de zile, dau impresia de delăsare a respectivului parc”.
Specific la Herăstrău, acesta a precizat: „Avem inclusiv maluri de lac care s-au dus către apă. Reparaţiile pentru malul de lac sunt de 40-50 de milioane de lei. O să le facem, până la sfârşitul acestui mandat le facem şi pe astea”.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro