Elevi de la Colegiul Național Gheorghe Lazăr au fost lăsați timp de trei ore la lampa cu ultraviolete destinată dezinfectării, aparat uitat în funcțiune în sala de cursuri.
Aparatele UV, precum cele folosite de stomatologi sau de medici în cabinete, sunt utile în curățarea încăperilor de clasă, dar nu folosite cu orele și cu elevi și personal didactic înăuntru.
Potrivit medicului oftalmolog Alina Popa Cherecheanu, șefă de catedră la UMF, consecința suprautilizării aparatelor UV “poate fi comparată cu o arsură solară care afectează corneea, nu pielea”, a explicat specialista pentru platforma de educație Școala 9. Ea a explicat și că, în mod normal, efectele se atenuează simțitor în cel mult 48 de ore.
La Școala 11 din Brașov s-a întâmplat ceva similar
Incidentul de la Colegiul Gheorghe Lazăr nu este primul, un caz asemănător a avut loc pe 5 februarie la Școala Gimnazială nr. 11 din Brașov, când 20 de copii au ajuns la spital cu probleme de vedere.
După apariția articolului de miercuri din Libertatea, diriginta clasei a VII-a în care s-a produs incidentul, care este chiar directoarea adjunctă a colegiului, Mirela Chioveanu, a lăsat să se înțeleagă pe grupul părinților că intenționează să-și dea demisia.
Ce s-a întâmplat mai departe povestește părintele unui elev prezent marți la școală, revoltat de direcția în care au luat-o discuțiile pe grupul părinților.
– Sunteți părintele unui elev care a fost expus la lampa cu ultraviolete?
– Da. Și a trebuit să merg cu copilul meu la spital pentru că a acuzat usturime, nisip în ochi și chiar durere când se uita la lumină.
– Este bine copilul dumneavoatră? Ceilalți copii?
– A continuat să simtă disconfort de vedere, sperăm că tratamentul primit să-și facă efectul.
“Ar trebui să ne bucurăm că nu s-a întâmplat nimic grav”
– Ce știți despre restul elevilor din clasă?
– După ce marți, toți părinții au acuzat pe grupul de pe WhatsApp că copiii lor au tot felul de simptome și unii au ajuns cu ei la doctor, la fel ca și mine, după apariția articolului în Libertatea, brusc, niciunul nu mai avea nimic! S-au vindecat miraculos. Citesc câteva mesaje scrise: “Nu este nimic grav, este o iritație datorată și altor factori: alergie, ecran calculator, telefon….”, “Lazărul este un mediu sigur!”, “A fost neplăcut pentru toată lumea însă ar trebui să ne bucurăm că nu s-a întâmplat nimic grav” sau “Nu este vina nimănui, se mai întâmplă”. O rugau pe dirigintă să nu plece, ridicau în slăvi conducerea colegiului. Nu-mi venea să cred ce citesc! În schimb, erau revoltați că s-a aflat public despre incident și-l puneau la zid pe cel care a dat informații presei. Mai mult, au început o vânătoare a “turnătorului”.
– Și ce anume vă deranjează?
– Sunt pur și simplu șocat. În loc să fie supărați că din neglijența școlii le-a fost pusă în pericol sănătatea copiilor lor, părinții au început să facă osanale directoarelor și să-l blameze pe cel care a dat vorbit cu jurnaliștii.
În loc să se întrebe care e rolul cabinetului școlar și cine trebuia să supravegheze lampa cu ultraviolete ei au început să facă investigații, să-l găsească pe turnător! Vor să dea în judecată ziarul, jurnaliștii… Vor să-i apere în fața inspectorilor pe cei care ar fi trebuit să aibă grijă de elevi… E ceva ce mintea mea refuză să înțeleagă!
Părinte:
– Însă…
– Nu e vorba că trebuie exagerat ce s-a întâmplat. Dar nici nu putem mușamaliza și reflexul să fie de blamare pentru că faptele au devenit publice, în loc să vedem care sunt responsabilitățile și ce e de făcut să fie mai sigură școala.
– L-au găsit pe “turnător”?
– Ei cred că l-au găsit! Îi anunț pe această cale că nu sunt buni investigatori. Inițial, am dorit să-mi asum cu nume și prenume aceste afirmații, dar pentru că am văzut care sunt urmările, m-am răzgândit.
Un copil a fost exclus din grup pentru că le-ar fi spus părinților și aceștia, presei
– Care sunt urmările?
– Au format un alt grup și nu l-au introdus pe presupusul turnător. Am aflat că a fost exclus și copilul turnătorului din grupul elevilor. În opinia acestor părinți, vinovați sunt turnătorul și copilul lui. Nu este normal ce se întâmplă și corect ar fi ca cei din conducerea colegiului să intervină pentru că un elev suferă pe nedrept.
– Ce veți face în continuare?
– O să mă pierd printre ei până când lucrurile se vor calma și apoi o să ies la suprafață. Nu sunt laș, dar înainte de a face un pas trebuie să-mi pregătesc copilul pentru a face față unei astfel de situații.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro