EXCLUSIV / Proiectantul primei autostrăzi românești trage un semnal de alarmă: România a proiectat „drumuri ucigaşe”

”Lucrez în contrucţia de drumuri din 1967, am proiectat prima autostradă din această ţară şi pot să vă spun că la vremea respectivă (1967-1972) o armată de specialişti a  calculat că România are nevoie de 3.400 de kilometri de autostradă. Brusc, în anul 2014, noul Master-Plan a renunţat la autostrăzi, şi le-a înlocuit, în mare parte, cu 2.200 de kilometri de drumuri expres. Grav este că planul prevede ca pe aceste căi rutiere să se circule cu viteza de 120 de kilometric pe oră. Aceasta este o crimă”, spune inginerul Gheorghe Buruiană (foto).

Proiectantul de şosele ne-a explicat faptul că drumurile expres, cu două benzi pe sens, au, conform Normativului AND 598/2013, o lăţime a benzii de drum de 3,5 metri. Nu au bandă de urgenţă şi au acostament de pământ sau piatră. Pe aceste drumuri se circulă cu viteza legală de 80 până la 100 de kilometri pe oră, ca pe oricare drum ordinar din afara localităţilor.

”Transformă drumurile în cimitire”

Pentru viteze mai mari de 100 de kilometric la oră, adică 120, 130, 140 de kilmetri la oră, lăţimea unei benzii trebuie să fie de cel puţin 3,75 metri, conform Normativului PD 162/2002, altfel drumul pune în pericol viaţa participanţilor la trafic – spune specialistul.

Recomandări

Generalul Nicolae Militaru, artizanul diversiunilor cu „teroriști” care au dus la moartea multor soldați la Revoluție. De ce i-a oferit Ion Iliescu conducerea Armatei

Astfel, marele plan de modenizare a căilor rutiere din România, la care s-a lucrat mai mulţi ani, este, de fapt, gândit greşit din start şi, ceea ce este mai grav, asemenea greşeli conduc, spune ing. Gheorghe Buruiană, la creşterea numărului de accidente din cauza vitezei mari pe benzi înguste. ”Faptul că se prevede circulaţia cu viteze de 120 de kilometri la oră pe drumuri expres, este o adevărată tentativă de genocid, transformă drumurile în cimitire. Nu este suficient spaţiu de siguranţă între maşini, pentru pentru viteze mari. Nu că o spun eu, o spun legile lui Newton”,  ne-a explicat specialistul.

”Secretarul de stat care s-a ocupat de Master-Plan este preot”

Cum s-a ajuns însă aici? Cum a putut Ministerul Transporturilor să facă o asemenea gafă? ”Ministrul de la vremea respectivă este inginer în construcţiile de maşini, nu face drumuri. Sigur, are subalterni care s-au ocupat de proiect. Din păcate, acel secretar de stat care s-a ocupat de Master-Plan este şi el de altă meserie. De asemenea, în Compania Naţională de Drumuri, consilierii care ar trebui, la rândul lor, să îl ajute pe secretarul de stat, sunt profesori de sport sau fotomodele, au alte meserii. Cine vreţi să proiecteze drumuri? Iar supărarea mea cea mare este că prea ne iau de proşti!”, a concluzionat, cu năduf,  Ing. Gheorghe Buruiană.

Urmărește-ne pe Google News