Părintele Necula: Crăciunul nu vine să ne facă ”alergător la raft”. Sărbătoarea nu trece după zilele libere. Să lăsăm năravurile vechi!

” Întru Împărăția ta când vei veni … Mai țineți minte, nu? Sunt ultimele cuvinte pe care un pământean i le adresează Mântuitorului. Cuvinte de nădejde și pocăință deopotrivă. Pentru vindecarea grelei noastre înțelegeri, Hristos face exercițiul venirii an de an, an după an. Crăciun. Un soi de aducere aminte, cuminte și dumnezeiască, semnal de orientare în spațiu și timp pierdutei minții umane. Nesăbuita parteneră de gândire a umanității”, spune părintele Necula.

 Crăciunul nu vine pentru a umple rafturile de produse

Potrivit părintelui profesor Constantin Necula, Crăciunul nu vine ”la întâmplare” sau pentru a ne transforma în ”alergătorul la raft”.

”Nu vine la întâmplare, nici pentru a împlini calculele numerologilor de astăzi și nici pentru a umple rafturile de produse de post ori dulce, doar pentru a ne transforma în chipul atavic din galeria umană legată de cea mai perfidă iconografie a comunismului: omul care trăiește cu asiduitate mercantilă, trecerea de la comunism la consumism. Alergătorul la raft!”, mai spune părintele Necula.

Pentru a trăi cu adevărat frumusețea Sărbătorii Nașterii, oamenii trebuie să lase năravurile vechi și să se curățească

Recomandări

13 români, dați dispăruți în inundațiile din Spania, anunță MAE

Părintele Necula spune că ”Puștiul Betleemului” încă incomodează și, deși vine constant la oameni, îi găsește neschimbați.

”Venit în Împărăția Sa, Liturghie de Liturghie, sărbătoare după sărbătoare, Hristos ne găsește neschimbați. Irod cu irozii, păstori cu păstorii, îngeri cu îngerii… Magii par tot mai puțini și pare că aceștia, crescuți azi sub zodia eficienței cu orice preț, nu l-ar mai lăsa nesatisfăcut pe Irod în curiozitate. În fond, mai nou, curiozitatea care ucide face parte din orizontul drepturilor conducătorilor de partid și, uneori, de stat. O vrană de ură aduce din plin în vinele lumii uituce Golgota. Puștiul Betleemului încă incomodează. Chipul nevinovăției Sale și curăției care redefinește curatul poartă stigmatul sărutului ce-L va vinde, făcându-L hrană pe cruce ochilor avizi de putere coruptă și corupătoare. Câtă diferență între sărutul tandru al Fecioarei ce-L primește pe Dumnezeu-Prunc și sărutul fără noimă al Iudei ori al celor ce-i plătesc vânzarea”, adaugă părintele Necula.

Să nu ne îmbătăm cu vinul tare al democrațiilor mucede de sângele celor căzuți pentru viața noastră de acum

Părintele Necula mai spune că nu despre îmbrățișare este Crăciunul, ci despre ”curăție, despre distanța intimă a Nașterii, despre clipa în care Dumnezeu se întrupează în istorie”.

Recomandări

Guvernul vrea să înlocuiască sobele tradiționale ale românilor cu pompe de căldură. „Costurile sunt enorme”, spun specialiștii

”Nu se înțeleg termenii? Noi, care credem în teorii matematice pricepute doar de aderenții, în număr infim, la sistem, ori care ne îmbătăm, vai, cu vinul tare al democrațiilor mucede de sângele celor căzuți pentru viața noastră de acum, să nu pricepem cuvintele simple: feciorie, naștere, întrupare? Ori poate asta și pentru că nici nașterile nu mai sunt la modă”, arată părintele Necula.

Crăciunul scos din ”noima Evangheliei” aduce un nod în gât, iar Iisus Hristos este pus la colțul societății de oamenii fără ideal.

”De aici nodul în gât ce ni-l aduce Crăciunul. Din scoaterea lui din noima Evangheliei, Cartea care ne dă înțelegerea minții lui Dumnezeu. Aud, de ani buni, cum Biserica este hulită că ar crede fără a cerceta. Serios? Dar ce este îndemnul ei de a trăi adevărul evanghelic dacă nu un îndemn continuu de a nu lăsa neînțelese paradigmele gândirii lui Dumnezeu, ce alta este efortul de a explica, mereu și mereu, Liturghie după Liturghie, spațierea infimă între iubirea lui Dumnezeu și neputința noastră de a rămâne curajoși, oameni? Când privesc spre aroganțele prin care Hristos este pus la colțul societății de oamenii societății fără ideal, simt gustul acrit al minciunii, ajunsă sistem de culturalizare. Niciodată Dumnezeu nu ne cere să fim aroganți, înguști, retrograzi ori debili în morală”, adaugă părintele.

Recomandări

Câți bani au cheltuit principalii candidați la președinție pe Facebook și Instagram pentru promovare în precampania electorală

Bucuriile aduse de Crăciun credincioșilor nu pot fi negociate

”Nu se pot negocia urmările Crăciunului, urmările unirii ipostatice pe care o prăznuim la Nașterea lui Hristos. Ele sunt darul lui Hristos pentru noi. Putem sau nu să le acceptăm, să le creștem, să le rodim și să ne înviem prin ele. Dar nu, nu sunt negociabile și nici nu pot fi achiziționate din laboratoarele eticii lipsite de Duhul Sfânt, Farmacistul Vindecării noastre de moarte. Pentru că, da, de Crăciun prăznuim ieșirea din umbra morții, cumnata minciunii ucigătoare de libertate. Dacă ne vrem morți, alergăm în brațele irozilor ce abia ne așteptă demisia din umanitate. De vrem veșnicia, ipostase ale tâlharului pocăit, învățăm parola Raiului: ”Pomenește-ne pe noi, Doamne, când vei veni întru Împărăția Ta! Leru-i Doamne, Ler”, spune părintele Necula.

Crăciunul nu trece după trei zile libere, ci șade asemeni unui izvor de făptuire și har

”Crăciunul nu trece. El șade asemeni unui izvor de făptuire și har în miezul tuturor celorlalte gânduri și făptuiri din an. Timpul, în fond, a căpătat sens prin întrupare, prin Crăciun. De aici și nevoia de a conserva darul său în fiecare clipă a vieții noastre. Desigur, putem candida la postul călduț al Irozilor și Iudelor, deși, privindu-le sfârșitul, parcă îți dispare pofta. Dar cine mai gândește la sfârșit într-o lume a lui ”aici și acum”… Dacă voim însă împlinirea ca oameni, ea nu vine decât din măsura umplerii vieții noastre cu Hristos. Din an în an, din clipă în clipă, disponibili la disponibilitatea Lui. Din acest transfer de disponibilitate, boieria noastră în El, Împăratul Slavei”, încheie părintele Constantin Necula.

Citește și: 

REPORTAJ/Drama copiilor cu părinții în străinătate: ”Nu-mi doresc de la Moș Crăciun decât să mi-i aducă acasă” | FOTO

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro