Părinții acuză profesorii că au devenit mai exigenți după ce au revenit la școala față în față. „Notele mari se dau mult mai greu sau nu se mai dau deloc”

Mai mulți părinți mărturisesc pe grupul civic „Părinții cer schimbare” că profesorii au devenit mult mai exigenți cu elevii lor de când cursurile s-au reluat fizic, la capătul celor doi ani de restricții sanitare. Copiii se adaptează mai greu acum la școala față-n față, explică părinții, și profesorii ar trebui să fie mai indulgenți la note. 

„Notele mari se dau mult mai greu sau nu se mai dau deloc. Și aici mă refer inclusiv la ora de sport, de exemplu. Copilul meu are două note de 8 la sport, dar are și colegi care au note de 5 și 6. Copiii sunt demoralizați, văd că mediile lor se duc rapid în jos, mediile astea care sunt atât de importante prin prisma Evaluării Naționale”, a scris un părinte. 

Fără recapitulare după școala online

Un alt părinte din Sibiu mărturisește că, în timpul pandemiei, unii profesori nu au reușit să-și țină orele online, astfel că elevii au rămas în urmă cu materia. O problemă majoră a fost la fizică. 

Recomandări

Dosarul asasinatului de la Arad. Lipsurile care au dus la eliberarea suspecților și cine este marele absent din boxa arestaților

Revenind în bănci, spune ea, copiii nu au avut parte de o recapitulare a materiei, de explicații suplimentare din partea profesorului de fizică, ci doar de „teste foarte grele”. „A trebuit să facem noi meditații cu el”, spune ea. 

În plus, profesorul de desen a devenit, dintr-odată, foarte exigent. „Dacă până anul trecut, copilul meu era de nota 10 și îl felicita mereu, acum primește numai note de 7. Nu-mi pot explica această schimbare”, a adăugat ea. 

„Fiica mea are două note de 4 la Biologie și note de 4 și 5 la Matematică. Nu rezolvă testele pentru că nu înțelege cerințele exercițiilor. La sport a avut media 6 în primul semestru”, se arată în comentariul unui alt părinte, de pe grupul civic. 

De altfel, un sondaj realizat de Organizația Salvați Copiii arată că cei mai mulți elevi se simt extenuați și copleșiți și consideră că în acest an școlar au avut nevoie de mai mult ajutor din partea profesorilor de la clasă. 

Elevii din mediul urban spun, în proporție mai mare, că sunt triști, obosiți sau că se simt singuri, iar în cazul celor care au de dat un examen, aceste sentimente sunt acutizate. 

E posibil ca profesorii „să simtă nevoia să compenseze punând mai multă presiune”

Recomandări

Trei măsuri arbitrare ale regimului comunist au cauzat catastrofa de la Certej. Un munte de nămol și cianură a îngropat de vii 89 de oameni

Toate schimbările, fie ele și bune, aduc cu sine „un oarecare grad de stres”, explică psihologul Mircea Dragu, într-un articol pentru Școala 9. 

„S-ar putea ca după ani în care profesorii au pierdut parțial contactul cu elevii, să simtă nevoia să compenseze poate punând mai multă presiune decât e nevoie sau să testeze mai mult decât e nevoie”, explică el.

Psihologul pune stresul profesorilor și pe seama războiului din țara vecină.  

„E corect să spunem și că profesorii sunt stresați și că fiecare dintre noi am suferit mai mult sau mai puțin, în funcție de structura noastră și de rezervele pe care le-am avut în momentul în care pandemia a venit. Și că, în viețile noastre, inclusiv în contextul războiului, într-o țară limitrofă, suntem în continuare supuși unor cantități mult mai mari de stres decât am fost obișnuiți. Ne adaptăm fiecare mai mult sau mai bine la acest context”. 

„Indiferent dacă suntem profesori, părinți sau terapeuți, important e să rămânem prezenți în relația cu copiii, să fim atenți la nevoile lor emoționale și să-i ajutăm să le exprime”, mai spune Mircea Dragu.  

Important e să prioritizeze starea de bine a copilului, în detrimentul rezultatelor școlare spectaculoase.

Mircea Dragu, psiholog:

Recomandări

Șofer român de TIR blocat trei zile pe autostrada distrusă de inundațiile din Spania: „Nici în războiul din Iugoslavia nu am văzut așa ceva”

O mare problemă: managementul defectuos al emoțiilor în școală

Și profesorul Ovidiu Pânișoară, de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, spune că stresul indus de pandemie a fost dublat de restricții și de instruirea online. În plus, consecințele consumului emoțional se vor vedea mai târziu. 

„Da, elevii au avut și au nevoie de mai mult ajutor din partea profesorilor, dar nu neapărat pe partea de învățare, ci mai mult pe partea de relaționare, de comunicare și înțelegere. Să nu uităm că atât copiii, cât și adolescenții au avut de înfruntat două crize în același timp: propria dezvoltare și criza pandemică. Și acum a războiului, alimentară etc.”, explică specialistul în educație.  

Au devenit profesorii mai severi? „Posibil, nu cred că este o regulă”, răspunde specialistul. „Ceea ce ni s-a întâmplat în ultimii doi ani a dezvăluit o mare problemă a școlii românești: nu se fac demersuri coerente pentru a dezvolta un bun management al emoțiilor în școală, fie că este vorba despre elevi, fie că este vorba despre profesori sau chiar părinți”, punctează el. 

„Cine îi învață pe elevi ce să facă atunci când sunt triști, ce să facă cu frica omniprezentă în jur sau cu furia? Cine îi ajută pe profesori ca să fie factori pentru o stare de bine în școli? Cine are grijă ca părinții să știe cum să-și gestioneze propriile emoții pentru ca și copiii lor să aibă modele bune acasă și apoi la școală?”

Ovidiu Pânișoară, specialist în educație:

Un elev fericit învață mai bine și este mai motivat, e de părere Pânișoară. De asemenea, specialistul explică și cum ar trebui să se adapteze profesorii la elevii care n-au reușit să țină pasul cu materia. 

„Cuvântul de ordine a fost, dintotdeauna, răbdarea pentru un cadru didactic. Elevii nu sunt doar mai timorați, sunt și mai explozivi pe alocuri, pot manifesta furie sau apatie. O să avem nevoie de timp să reglăm toate aceste lucruri. Aspect la care nu stăteam prea bine nici înainte de pandemie, dar acum toate lucrurile sunt mai clare, ies în evidență mai mult”. 

„Părinții întreabă acasă: «Ce notă ai luat?» și nu «Ce ai învățat astăzi?»”

De asemenea, Pânișoară vorbește și despre o listă de metode și de tehnici care să fie la fel ca uneltele în mâna unui „meseriaș”.

„Elevii de astăzi, influențați de tehnologie, au o anumită superficialitate a implicării, sunt multitasking – ceea ce este bine -, dar nu mai au răbdare și «se aruncă cu capul înainte, vor totul imediat și fără efort. Este vorba despre ceea ce literatura de specialitate numea «generație digitală» înainte de pandemie, acum toate lucrurile sunt și mai puternice”, explică el. 

„Nu putem să încercăm să reconstruim elevul după modelul cu care ne plăcea să lucrăm acum câțiva ani, să ne așteptăm să mai reacționeze bine la un mod învechit de predare. Elementul-cheie este motivarea: ce îl poate motiva pe elevul de astăzi?”

Ovidiu Pânișoară, specialist în educație:

Profesorii și elevii nu ar trebui să se situeze pe poziții opuse: eu, profesorul, contra elevi, noi contra ei, punctează specialistul. 

„Dacă elevii nu învață este un eșec și pentru ei, și pentru profesor. Din păcate există o «tradiție» în a utiliza nota ca vehicul în tot acest proces. Părinții întreabă acasă: «Ce notă ai luat?» și nu «Ce ai învățat astăzi?». Pentru ca elevul să învețe, trebuie să îi placă ceea ce învață. Dacă devine doar o obligație sau o fugă după note, să «împuște» nota, la final nu o să rămânem cu nimic”. 

Citiți articolul integral pe Școala 9.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro