Părinții de același sex trebuie recunoscuți în toate țările Uniunii, dacă au acest statut într-un singur stat, arată decizia Curții de Justiție a UE

Statele membre UE sunt obligate să recunoască statutul parental al familiilor de același sex atunci când acesta este recunoscut deja de un alt stat membru, a decis Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), pe 14 decembrie 2021.

Decizia a venit după judecarea unui caz de încălcare a drepturilor persoanelor LGBT din Bulgaria.

Curtea de la Luxemburg a decis că relația parentală dintre un copil și mamele sale, două femei căsătorite în Spania, trebuie recunoscută prin emiterea unui pașaport bulgăresc pentru a asigura exercitarea libertății de circulație pentru această familie.

Copilul s-a născut în Spania și are un certificat de naștere spaniol, emis legal, în care sunt numite ambele mame. Una dintre ele este cetățean bulgar, iar cealaltă este cetățean britanic.

CJUE subliniază că drepturile cetățenilor statelor membre care își exercită dreptul la liberă circulație includ și dreptul de a duce o viață de familie normală, recunoscută și protejată, atât în statul-gazdă, cât și în statul a cărui cetățenie o dețin.

Recomandări

Ioana Tănase, femeia care a călătorit singură cu motocicleta, din România până în Mongolia: „Țipam și plângeam de fericire, într-un peisaj de vis”

„Întrucât autoritățile spaniole au stabilit în mod legal existența unei legături de filiație, biologică sau juridică, între [copil] și cei doi părinți ai săi, atestată în actul de naștere eliberat, mamelor trebuie, așadar, să li se recunoască de către toate statele membre dreptul, în calitate de părinți ai unui cetățean minor al Uniunii, căruia îi asigură îngrijirea, de a-l însoți pe acesta atunci când el își exercită drepturile”, se arată în comunicatul CJUE.

Copilul nu a avut cetățenie în ultimii trei ani

Până la această decizie, copilul nu a putut fi recunoscut ca și cetățean bulgar și nu a avut pașaport, nu a putut călători în afara Spaniei pentru a-și putea vizita bunicii. De asemenea, nu a avut acces la asigurare medicală și alte drepturi care implică obligatoriu ca beneficiarul să aibă un act de identitate. Nici copilul, nici părinții nu au cetățenie spaniolă. În Spania, dobândirea naționalității la naștere depinde în general de naționalitatea părinților, nu de locul nașterii.

Copilul a fost lipsit de cetățenie în ultimii trei ani din cauza interzicerii recunoașterii relațiilor între persoane de același sex în Bulgaria, dar și din cauza absenței unui cadru legal care să recunoască relația parentală între cupluri de același sex și copiii lor în Bulgaria. România se află în aceeași situație.

Recomandări

Am scăpat de Ciolacu și Iohannis, am dat de Ciolacu și Iohannis

„Această decizie este istorică și va veni în folosul a peste 100.000 de copii născuți în familii de același sex din Uniunea Europeană. CJUE construiește pe principiile enunțate în decizia din cauza Coman, Hamilton și Asociația ACCEPT și arată că toate familiile sunt egale în ochii Uniunii Europene”, a declarat Teodora Roseti, directoarea Asociației ACCEPT.

„Familiile care au contactat deja Asociația ACCEPT, pentru a solicita înregistrarea copiilor născuți în cadrul familiilor lor, vor beneficia la rândul lor de această decizie care este obligatorie pentru toate statele membre UE și produce efecte juridice imediat. România nu poate ignora respectarea deciziilor CJUE, întrucât neaplicarea lor reprezintă o gravă încălcare a statului de drept. Așteptăm un comportament responsabil de la autoritățile române, care nu au dreptul să îndepărteze cetățenii României de apartenența lor la UE”, a mai spus directoarea Asociației ACCEPT.

Legislația din Ungaria, sancționată de Comisia de la Veneția

În aceeași zi, pe 14 decembrie, și Comisia de la Veneția a declarat că modificările din legislația ungară care afectează persoanele LGBT sunt incompatibile cu standardele internaționale privind drepturile omului.

Recomandări

România a fost condamnată să-i plătească 85 de milioane de euro oligarhului rus care a fost proprietar al RAFO Onești

În iunie 2021, Parlamentul Ungariei a adoptat Legea LXXIX, care vizează libertatea de a primi și a transmite informații despre subiecte legate de orientarea sexuală și identitatea de gen.

Comisia de la Veneția arată că interdicțiile nu pot fi justificate prin moralitatea publică și protecția minorilor și consideră modificările incompatibile cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care recunoaște identitatea de gen ca o componentă a identității personale, care intră sub incidența dreptului la viață privată.

Prin comunicarea Comisiei de la Veneția se arată că amendamentele contribuie la crearea unui „mediu amenințător”, în care copiii care fac parte din comunitatea LGBT pot fi supuși hărțuirii sau li se poate pune în pericol sănătatea.

O astfel de tentativă de interzicere a dezbaterilor despre gen, egalitate de gen și identitate de gen în educație a existat și în România, însă Curtea Constituțională Română (CCR) a declarat în 2020 că un astfel de demers este neconstituțional, arată comunicatul ACCEPT.

Decizia CCR a indicat că Legislativul și Executivul trebuie să coopereze pentru consolidarea și apărarea drepturilor femeilor și persoanelor transgender, în contextul implementării Convenției de la Istanbul.

Decizia CCR a fost luată în urma sesizării de neconstituționalitate venită din partea președintelui României către CCR.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro