ComenteazăÎn Dâmbovița, anul trecut, au fost 248 de contestații și o rată de promovare de aproape 73%. Anul ăsta a crescut la aproape 77% numărul notelor peste 5, dar nemulțumirile au rămas.
La ora 3 după-amiaza, pe bucățile de umbră din fața Școlii Gimnaziale „Coresi” din Târgoviște, considerată una dintre cele mai bune de oraș, se adună părinți și copii să discute despre rezultatele Evaluării naționale. Și eventual, să depună și contestații, peste o oră când se deschide programul. Unii dintre profesorii școlii le oferă consultanță, iau subiectele și baremul și analizează cu elevul ce a făcut, apoi le spune ce șanse au la un rezultat mai bun.
De la distanță, se prind din zbor șoaptele celor adunați: 9.20, 8.45, două puncte, 15 puncte, barem, subiectul al doilea. În foișorul din parcul de peste stradă, Ștefan împreună cu fratele și cu tatăl său așteaptă să poată depune cererea pentru recorectare. Băiatul are ochii triști, de la cele 20 de sutimi cu care crede că a fost nedreptățit la proba de la limba română.
„Am luat 8,60 și mă așteptam la undeva spre 9. Am vorbit cu profa și ne-a zis că nu avea de unde să-mi scadă mai mult de atât. La mine în clasă s-au luat note cam de la 8.50 în sus”, spune băiatul pentru Școala 9.
Preia fratele lui explicațiile: „La limba și literatura română e un pic cam complicată situația că era de interpretare foarte mult la subiectul 3, acolo avem probleme. La prima parte ne-am confruntat cu cadrul didactic și am făcut fără probleme. Adică el a făcut”, spune tânărul.
Apoi întreabă: „Nu știu exact ce reprezintă corectura online, dacă sunt scanate și corectate de un soft sau de cadre didactice?”
Cum s-a făcut, de fapt, corectarea online
În aceeași dimineață, când s-au afișat rezultatele la Evaluarea Națională în toată țara, ministrul educației Sorin Cîmpeanu a reexplicat procedura: lucrările elevilor au fost scanate și încărcate pe o platformă de pe care profesorii corectori le-au putut accesa. „Evaluatorii au completat în propriile calculatoare notele direct în borderou. Am eliminat acele erori de transcriere a notelor de pe lucrare în borderou”, a spus Cîmpeanu.
Softul a putut să vadă dacă diferența de notă pe o lucrare dintre doi evaluatori e mai mare de un punct și s-o atribuie automat spre corectare către alți corectori, așa cum cere regulamentul.
Ministerul Educației a putut să analizeze cum s-au descurcat elevii la fiecare item în parte și să facă statistici. Așa au văzut că doar 6% dintre elevii dâmbovițeni au rezolvat la română subiectul de scriere corectă și că 15% dintre ei n-au știut să rezolve calculul „10+10:10”.
Oficialii sunt convinși că anul viitor vor putea replica modelul Dâmbovița în toată țara și profesorii corectori vor putea să evalueze de acasă. „Anul acesta evaluarea s-a făcut în centre de evaluare, pe calculatoare oferite de către unitățile de învățământ, dar eu personal n-aș exclude ca în viitor această evaluare să se realizeze chiar de acasă de la profesor pentru că riscurile sunt zero. Lucrarea nu conține datele de identificare ale copilului, ci doar un cod”, a completat și secretarul de stat Sorin Ion.
„A fost o strictețe, o corectură cu standarde înalte”
Totuși, unii părinți din Târgoviște cred că județul lor a fost anul ăsta sacrificat și condamnat la medii mai proaste. „Au tăiat în carne vie!”, decretează o femeie de cum ajunge în poarta Școlii „Coresi”. O aprobă Hermina Munteanu, venită și ea să conteste nota fiicei sale la ambele probe. „Baremul spune într-un fel, iar nota a fost cu totul altceva. 40 de sutimi la română și la matematică 30 cred că ar trebui să-i dea. Am ajunge la 8.30”, spune femeia. „Suntem 33 în clasă, cred că zece vor depune contestații”, dă dimensiunea nemulțumirii și fiica sa.
A auzit de la ceilalți părinți că lucrările din Dâmbovița au fost corectate la București. „Cred că au fost profesorii foarte drastici, corectarea online cred că și-a spus cuvântul: un profesor acasă, celălalt acasă, nu s-au mai confruntat, unuia i-a plăcut ceva, altuia nu. Teoretic discutau, acum nu. A fost o strictețe, o corectură cu standarde înalte”, spune Hermina. Și exemplul cel mai concludent este absența mediilor de 10 în județ. „Nu avem niciun 10 pe Dâmbovița. Niciunul!” Cea mai mare notă pe județ a fost 9.97. La „Coresi”, unde au susținut examenul 158 de copii, cea mai mare medie a fost 9.87.
„Tată, poate ai greșit tu ceva. Nu, tată, am făcut”
O mașină se oprește din care iese un băiat îmbrăcat în negru care se îndreaptă țintă spre colegii lui care stau pe banca din curtea școlii: „Mie nu mi-au corectat subiectul al doilea, altfel nu-mi explic de ce mi-au dat așa o notă!”, le prezintă scurt motivul pentru care a venit. „Poate nu le-a plăcut ce ai scris”, încearcă să glumească o colegă. Nu primește niciun zâmbet.
Tatăl băiatului, Viorel, a rămas în mașină și se uită pe telefon la un meci. „Cu două puncte mai mult spune băiatul că merită. Tată, poate ai greșit tu ceva. «Nu, tată, am făcut». Atunci hai la contestație!”, rezumă bărbatul. A mai avut un exemplu în familie anul trecut, un fin care de la 9.20 a primit 10 după contestație. Așa că speră.
„Notele sunt bunicele pentru vremurile pe care le-am trăit”
O altă școală cotată bine în Târgoviște, „Mihai Viteazul”, a avut media cea mai mare 9.75. La contestații e liniște, abia apare câte un cuplu părinte copil la jumătate de oră.
Nicoleta Luchian și fiul ei Alexandru ies umăr în umăr din școală, cu inima îndoită. Speranța lor stă în jumătate de punct. Doar că Alexandru nu-și amintește bine cum a răspuns la acea grilă care i-a stricat nota. „Noi am vorbit și cu profesoara lui de la clasă și care înainte să depui contestație ia testul și te verifică, te întreabă cum ai făcut, ce metodă. Și profesoara lui de pregătire l-a sfătuit la fel. Au spus că mai puțin nu are cum să-i dea, doar mai mult”, spune mama și-i pune mâna pe umăr băiatului.
A făcut meditații din clasa a șasea, de când a lovit pandemia, când Nicoleta a văzut că școala online nu-l ajută.
„Eu zic că notele sunt bunicele pentru vremurile pe care le-am trăit. Cam notele astea se luau aici la școală și acum doi și acum trei ani, când nu era pandemie”, se consolează mama care s-a implicat atât de mult, încât a învățat și ea toată materia fiului său. „Eu cred că luam notă mai mare”, glumește Nicoleta și pornește pe stradă, cu ochii pe niște blocuri pitice și coșcovite, cu gândul că poate are totuși o șansă să intre la liceul dorit: Colegiul Național Pedagogic „Constantin Cantacuzino”. Să intre Alexandru, dar e ca și cum ar fi admisă toată familia.
Articolul complet, în Școala 9.