ComenteazăPe parcursul anului 2016, la Asociația ”Telefonul Copilului” au fost înregistrate 4.565 de situații în care copii disperați, chinuiți de părinți, rude, colegi sau chiar de profesori, au cerut ajutor specialiștilor în urma abuzurilor de tot felul suferite. Forma de molestare cea mai frecventă (1.877 de cazuri) au fost agresiunile fizice ai căror autori au fost, culmea!, chiar și părinții puștilor care au căutat refugiu la specialiștii în psihologie. În spatele acestor cifre seci stau, de fapt, tot atâtea povești triste, încărcate de dramatism ale unor copii înspăimântați care nu au mai rezistat în fața părinților transformați în călăi. Aceia care-și spun ”tată” și ”mamă” dar își chinuie copiii sunt din ce în ce mai mulți, ca și victimele lor nevinovate, obligate să trăiască, poate sub amenințare, un iad. Statisticile arată că abuzurile îndreptate împotriva copiilor au crescut în 2016 cu aproape 50 de procente!
Cătălina Surcel, Director Executiv al Asociației ”Telefonul Copilului”
Numărul abuzurilor îndreptate împotriva copiilor crește de la an la an
“Numărul cazurilor de abuz înregistrate la Telefonul Copilului a crescut constant, iar acest lucru nu face decât să oglindească problemele în continuă creștere în societatea românească. Faptul că din ce în ce mai multe persoane au încredere să apeleze 116 111 și să raporteze abuzuri asupra copiilor este de bun augur și semnifică faptul că mentalitățile s-au schimbat și că nu mai trăim aceeași resemnare în fața suferinței, mai ales din partea copiilor. Totuși, luna aceasta se împlinesc 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, moment în care constatăm că aderarea a condus mai mult la alinierea legislației naționale la cea europeană și mai puțin, însă, la modalități concrete de aplicare a acesteia. Mai mult decât atât, la nivel social, abuzurile la adresa oricărei persoane, copil sau nu, ar trebui să se lovească de toleranță zero”, a declarat Cătălina Surcel, Director Executiv al Asociației Telefonul Copilului
În 2016, 88.986 de copii au cerut ajutorul psihologilor de la Asociația ”Telefonul Copilului”. Cifra indică o creștere cu peste 33 la sută față de anul 2015
Cazurile de abuz însumează convorbiri telefonice cu specialiștii de aproape 550.000 de minute
Complexitatea cazurilor sesizate la numărul de telefon al Asociației ”Telefonul Copilului” (116.111) a făcut ca specialiștii să acorde chiar și o jumătate de oră fiecăruia dintre copiii care au cerut asistență psihologică sau juridică, chiar și pe termen lung. Adunate la un loc, miile povești de groază ale copiilor torturați fizic sau psihic sunt echivalentul a 541.642 minute de consiliere telefonică acordate de specialiști pe perioada unui an.
Molestarea fizică, principala formă de abuz împotriva copiilor
Principalele forme de abuz sesizate au fost molestarea fizică (37,32%), abuzul emoțional (25,93%) și neglijarea (24,11%). Mediul de desfășurare al abuzului indică următoarele procentaje: în familie (65,71%), familia extinsă, asistență maternală și centrul de plasament (17,39%), în spațiul public (11,05%) și în mediul școlar (5,85%). Cei mai mulți dintre agresori au fost părinții (72,96%), un alt copil (9,81%), o altă rudă (6,65%), un alt adult (5,93%) și alte categorii (4,65%) din care fac parte: concubin / concubină al / a unuia dintre părinți, cadru didactic, asistent maternal sau membru al personalului centrului de plasament.
Cele mai multe apeluri au venit din partea copiilor care provin din familii cu ambii părinți (84,17%), familii monoparentale (8,10%), familii extinse (5,03%), respectiv familii adoptatoare, alte familii care au primit copii în plasament, precum si copii ai căror părinți au decedat (2,70%).
Moldovenii în topul gresorilor de copii. Și bucureștenii sunt pe ”podium”
Pe locui întâi în topul violențelor și al abuzurilor comise anul trecut împotriva copiilor s-a instalat regiunea Moldovei (27,85%), urmată de Muntenia (21,32%), București (11,58%), Transilvania (10,25%), Oltenia (10,11%), Dobrogea (6,60%) și Banat (2,28%). Pe județe, clasamentul cu cele mai multe sesizări de acest fel se prezintă astfel: Vrancea, Constanța, Teleorman, Vaslui, Neamț, București (sector 5), Dâmbovița, Ilfov, Dolj, Olt. La polul opus, acolo unde copiii nu sunt chelfăniți și abuzați atât de mult, sunt județele Covasna, Harghita, Sălaj, Tulcea, Bihor, Satu Mare, Bistrița-Năsăud, Brăila, Mehedinți și Arad.