ComenteazăEdilii a numeroase orașe din întrega lume nu pierd timpul și au început să plănuiască viața de după carantină, obiectivele fiind reducerea poluării și reconvertirea spațiului public pentru a-l face accesibil oamenilor, în dauna autoturismelor.
Unele orașe au anunțat deja măsuri, cum ar fi construirea a sute de kilometri de noi piste de biciclete în Milano sau Mexico City ori lărgirea trotuarelor și interzicerea accesului mașinilor în anumite zone ale cartierelor în New York sau Seattle, scrie Forbes.
Inițiativele ar trebui să permită oamenilor să se miște în siguranță, respectând distanțarea socială, care pare a fi norma în următorii ani, dar fără să aglomereze și mai mult traficul de pe șosele sau rețeua de transport în comun.
“Prioritatea noastră imediată este să protejăm sănătatea rezidenților și să depășim epidemia. Dar, în același timp, trebuie să ne uităm mai departe la felul în care ne vom ține locuitorii în siguranță în viitor. Felul în care ne structurăm eforturile de recuperare acum va defini orașele noastre pentru următoarele decenii”, a declarat primarul orașului Milano, Giuseppe Sala, care prezidează o inițiativă a 96 de orașe din întreaga lume, nici unul din România.
Parisul, cel mai ambițios
Parisul are unul dintre cele mai ambițioase programe. Primarul Anne Hidalgo va aloca 300 de milioane de euro pentru lărgirea rețelei de benzi de bicicletă, care va urma, practic, liniile de metrou existente.
Scopul: oferirea unei alternative la transportul public.
Yvan Mayeur (centru) FOTO: EPA
Întoarcerea la un Paris dominat de mașini după carantină “e în afara discuției”, a spus Hidalgo acum câteva zile, într-o dezbatere în consiliul local.
“O spun cu toată fermitatea că este în afara discuției faptul că ne vom lăsa invadați de mașini și poluare”, a spus ea.
Poluarea este deja o problemă de sănătate și un pericol, iar poluarea aliată cu coronavirusul este un cocktail periculos.
Anne Hidalgo, primarul Parisului:
O măsură și mai fermă este interzicerea accesului mașinilor private pe una dintre principalele străzi ale capitalei, Rue de Rivoli, care va avea, în schimb, benzi speciale pentru biciclete și transport public sau autovehicule de urgență.
Decizia ar trebui să fie în vigoare până la sfârșitul crizei COVID-19, cel puțin.
https://twitter.com/Elisabeth_Borne/status/1255748025806475264?ref_src=twsrc%5Etfw În acest timp, și ministrul ecologiei a anunțat un plan de 20 de milioane de euro care oferă, printre altele, cetățenilor câte 50 de euro pentru a-și întreține bicicleta.
Șoferii nu sunt neapărat de acord. Pierre Chasseray, lider al unei asociații cu sute de mii de membri, 40 Millions dAutomobilistes, crede că primarul “nu are dreptate când profită de criza sanitară pentru a-și accentua politicile antimașini”.
“Dimpotrivă, epidemia ne arată că trebuie să dăm mai mult spațiu mașinilor”, a spus Chasseray.
Milano: Nu mai e loc pentru oameni
În Milano, oficialii vor să păstreze trendul descendent al poluării și după ridicarea carantinei, printr-un plan ambițios, Strade Aperte (Străzi deschise – n.r.), care presupune ca majoritatea locuitorilor să renunțe la deplasarea cu mașinile personale în favoarea transportului în comun și a celui alternativ.
Vara aceasta, 35 de kilometri de străzi din oraș vor fi închiși – pentru început – circulației auto, fiind convertiți în piste pentru biciclete sau alei pietonale.
Pe o serie de alte străzi, pe care mașinile vor continua să circule, va fi impusă o limită de viteză de 30 km/h.
Trebuie să reducem traficul auto, de ani buni încercăm s-o facem. Sunt prea multe mașini, nu mai e loc pentru oameni. Da, vrem să repornim economia, dar pe alte baze decât înainte și nu în detrimentul oamenilor.
Viceprimarul Marco Granelli:
Felul în care ar trebui să arate orașul a fost dictat de perioada carantinei, când italienii nu se puteau deplasa mai departe de câteva sute de metri de casele lor.
Asta a arătat nevoia unui acces rapid la magazine, servicii sau spații verzi.
Viceprimarul a declarat pentru Euronews că orașul va lua măsuri pentru a face din cartiere “coloana vertebrală” a traiului cetățenilor.
“Milano, orașele noastre, Europa, vor fi diferite după coronavirus. Depinde de noi să avem puterea și abilitatea de a face din acest proces un proiect pe termen lung”, a mai spus Granelli.
Trotuare mai largi, străzi fără mașini
Oficialii de la Bruxelles au anunțat, miercuri, crearea a 40 de km suplimentari de piste de biciclete.
În Bogota, capitala Columbiei, o rețea de peste 100 de kilometri de străzi pe care traficul mașinilor era oprit o zi pe săptămână va beneficia acum de această măsură șapte zile din șapte.
New York-ul a anunțat planuri de a deschide 150 de kilometri de străzi pentru activități de recreere, unde mașinile nu mai au ce căuta. Primarul Bill de Blasio a anunțat, în același timp, lărgirea trotuarelor și crearea de noi piste de biciclete temporare.
Și orașul Oakland, în California, va închide peste 100 de kilometri de străzi traficului autoturismelor.
În acest timp, Mexico City plănuiește să deschidă tot peste 100 de kilometri de piste de biciclete temporare iar Barcelona va adăuga 30.000 de metri pătrați rețelei de spații pietonale.
Un moment cu mare potențial
Momentul revenirii oamenilor în spațiul public, după carantină, ar putea fi unul cu potențial important pentru soarta orașelor, pe termen mediu.
“Există acum posibilitatea de a menține această reducere a poluării atmosferice pe care am văzut-o în ultimele săptămâni dacă vom face ceea ce trebuie. Dar pe măsură ce oamenii se vor întoarce la muncă și nu se vor simți în siguranță în transportul public, există și potențialul de a vedea în schimb o creștere semnificativă a traficului și poluării”, spune pentru The Guardian dr. Rachel Aldred.
Daisy Narayanan, director de urbanism la Sustrans, un ONG dedicat transportului alternativ, este de acord că momentul este oportun.
Criza este un catalizator pentru o schimbare pe termen lung a felului în care trăim și călătorim, în special în orașe. Ce a făcut COVID-19 a fost să scoată în evidență legătura strânsă dintre calitatea orașelor, sănătatea publică, economia, transportul, educația, calitatea aerului și justiția socială.
Daisy Narayanan, expert în urbanism: