Parlamentarii au majorat pedepsele pentru braconaj; Infracțiunea poate aduce 7 ani de închisoare

Astfel, Comisia de mediu a hotărât modificarea art. 65, lit. a) în sensul înăspririi regimului sancţionator pentru fapte ce constau în pescuitul electric, deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin curentare, pescuitul cu materiale explozive, pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel, precum şi folosirea armelor de foc în scopul omorârii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice.

Dacă pe actuala reglementare aceste fapte reprezintă infracţiuni şi se sancţionează cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani, în noua redactare pedepsele au fost majorate de la 3 la 7 ani şi interzicerea dreptului de a pescui o perioadă cuprinsă între 1 an şi 3 ani.

”Facem apel la toate instituţiile şi organele statului cu atribuţii de control să ia măsuri în ceea ce priveşte sancţionarea mai fermă şi combaterea acestui flagel care constituie una dintre cele mai grave ameninţări la adresa exploatării durabile a resurselor acvatice vii şi a biodiversităţii’ a declarat Remus Borza, preşedintele Comisiei pentru Mediu şi Echilibru Ecologic din Camera Deputaţilor.

în acest moment cantitatea de pește din râurile interioare, dar și din Marea Neagră, s-a diminuat cu 90% în comparație cu cele din 1950 – conform datelor Facultății de Biologie București. Iar în ultimii ani, populațiile de pește sălbatic s-au redus dramatic, în special în Dunăre, unde pescarii, care trăiesc din acestă meserie, scot din ce în ce mai des plasele goale.

Recomandări

Cine este Alexandr Stoianoglo, rivalul Maiei Sandu. Soția lui a primit cadou un sfert dintr-o companie a fugarului pro-rus Veaceslav Platon, care face afaceri și în România

Specialiștii implicați în monitorizarea populațiilor de pești din fluviu, ne-au spus că sonarele detectează și ele din ce în ce mai puține bancuri de pești în Dunăre. Pierderea unui procent de aproximativ 83,5% din suprafaţa luncii inundabile a cursului inferior al Dunării prin îndiguire (ale căror construcţii au luat amploare după 1962), a condus la minimizarea efectivelor populaţionale a faunei piscicole prin reducerea numărului de habitate cu potenţial de reproducere (ICPDR), la care s-a adăugat și amenajarea de hidrocentrale. Cele din urmă au obturat migrația naturală a ihtiofaunei în special a sturionilor, diminuând habitatele prin fragmentare.

Urmărește-ne pe Google News