ComenteazăUPDATE Parlamentarii au votat, aproape în unanimitate (306 voturi pentru şi o abţinere) această lege.
Potrivit iniţiativei, interdicţiile introduse prin art. 38 alin 11 au intrat în vigoare şi produc efecte juridice începând de la data de 21 august 2013, iar actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite de deputaţi sau senatori înainte de această dată ”nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de Legea 96/2006 în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor, având în vedere faptul că anterior modificărilor introduse prin Legea 219/2013 nu a existat nicio restricţie cu privire la personalul angajat la birourile parlamentare, deputaţii şi senatorii putând dispune fără nicio constrângere legală asupra angajării acestora”.
Instituţia subliniază că nici anterior adoptării Legii nr. 219/2013, parlamentarii nu puteau dispune fără nicio constrângere legală asupra angajării rudelor sau afinilor la propriile birouri parlamentare întrucât aveau obligaţia de a respecta regiumul juridic al conflictelor de interese, în speţă dispoziţiile art. 70 şi 71 din Legea nr. 161/2003 şi ale art. 301 din Codul penal.
Tot miercuri Preşedintele României, Klaus Iohannis, a trimis Curții Constituționale, o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali. Legea prevede că doar aleşii condamnaţi cu executare îşi pierd mandatele, iar cei condamnaţi cu suspendare pot rămâne în funcţie.
De asemenea, pe ordinea de zi mai e un proiect de lege, iniţiat de deputatul Tudor Ciuhodaru, care prevede că parlamentarilor le încetează mandatul în cazul unei condamnări cu suspendare, care are raport de respingere.