Timp de două săptămâni, Școala 9 a prezentat în cadrul campaniei „Profesorii și disciplina” cum profesorii violenți primesc pedepse modice și de multe ori se întorc la catedră în alte clase sau școli. Doar unu din zece profesori cercetați disciplinar e dat afară din învățământ. Pedepsele cele mai uzuale sunt avertisment, mustrare scrisă și scăderi salariale.
Psihologii și experții în educație spun că este nevoie de o schimbare a legislației. Încercări au tot fost. În urmă cu un an, senatoarea PNL Alina Gorghiu voia să treacă prin Parlament o inițiativă prin care să nu le mai permită profesorilor pe numele cărora a început urmărirea penală să rămână la catedră. Propunerea acesteia a fost însă respinsă definitiv.
Printre coinițiatorii acelui proiect legislativ al PNL se numără și Ștefan Pălărie, membru USR în Comisia pentru Învățământ din Senat. „Dacă i se deschide dosar penal, respectivei persoane ar trebui să i se suspende contractul de muncă, să nu mai fie în contact cu elevii”, a spus senatorul pentru Școala 9.
Pot exista și situații în care se constată că persoana e nevinovată; am menționat în textul legii să reintre în drepturile bănești pierdute cât a avut contractul suspendat.
Ștefan Pălărie, senator USR:
Ștefan Pălărie, USR: „Ar trebui să existe o comisie de anchetă din altă parte, la nivel județean”
În prezent, faptele profesorilor sunt anchetate în primul rând de o comisie formată din cadre didactice ale școlii. Senatorul a subliniat că e o soluție care s-ar putea să nu dea rezultate. „E greu ca niște oameni care au fost colegi de catedră 10-15 ani să-și judece unii altora suspiciunile de comportament indecent. Ar trebui să existe o comisie de anchetă din altă parte, cel mai probabil la nivel județean”, a mai spus el.
Consideră, de asemenea, că e importantă consilierea psihologică a profesorilor, indiferent de forma de violență folosită asupra elevilor. Să fie o consiliere dublată de monitorizare, a mai explicat senatorul, iar un psiholog să asiste și la ore și să discute și cu elevii despre comportamentul profesorilor. Așa ar putea afla, de pildă, dacă un profesor e calm doar în perioada de supervizare și dacă în rest urlă la copii.
Luminița Barcari, PNL: „Studiez posibilitatea unei inițiative legislative”
Colega sa din Comisia pentru Învățământ a Camerei Deputaților și fostă inspectoare generală în Ialomița, Luminița Barcari, a povestit pentru Școala 9 că a întâlnit de-a lungul carierei cazuri de profesori care nu aveau ce căuta la catedră și împotriva cărora era foarte greu să fie luate măsuri. „Cât am fost inspector general m-am confruntat cu situații de cadre didactice care aveau diagnostice incompatibile cu exercitarea profesiei și ne era foarte greu să-i dăm afară. În acest moment nu prea ai pârghii legale să-i trimiți să facă o evaluare și să primească un tratament”, a spus deputata.
Aceasta a spus că vrea să inițieze o dezbatere publică pe această temă și, ulterior, o inițiativă legislativă. „Studiez posibilitatea unei inițiative legislative și aici trebuie să avem înainte o largă dezbatere. În primul rând, sunt profesori care ar trebui testați psihologic, vorbim de o testare periodică psihologică făcută responsabil de specialiști care au în spate experiență”.
Deputata vrea să se adreseze și Comisiei juridice din Parlament ca să găsească soluția cea mai bună și va discuta și cu colegii din Comisia de Învățământ.
Consideră că sistemul trebuie să aibă pârghiile legale pentru a-i selecta pe cei mai potriviți profesori. „În urma unor astfel de derapaje, dacă persoana respectivă face niște investigații amănunțite, poate chiar să i se recomande să nu mai lucreze în învățământ”, a mai spus profesoara.
Filip Havârneanu, USR: „Încă sunt inspectorate care încearcă să le ascundă faptele”
Filip Havârneanu, secretar USR în Comisia pentru Învățământ din Camera Deputaților, spune că partidul din care face parte a mai încercat soluționarea acestei probleme: „În iulie 2020, proiectul nostru «Fără condamnați penal în școli» a fost adoptat în Parlament. Proiectul prevedea interdicţia de a ocupa o funcţie didactică, funcţie didactică auxiliară sau de conducere, de îndrumare şi de control pentru persoanele condamnate penal definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării”, a spus el, într-o discuție cu Școala 9.
Au făcut proiectul de lege în urma unor cazuri concrete și tergiversări în justiție. Senatorii PSD din Comisia pentru Învățământ au amendat însă proiectul cu scopul de a restrânge sfera în care aceste cadre didactice ar putea fi acuzate. „Prin urmare, forma finală se referă doar la infracţiunile cu intenţie săvârşite în împrejurări legate de exercitarea profesiei, adică activităţile didactice”, a mai spus el.
Secretarul USR în Comisia pentru Învățământ crede că implicarea consilierilor școlari ar trebui să fie mai mare: „Sunt situații în care un profesor este anchetat, dar până se finalizează un proces sau o verificare, el se întoarce la clasă și interacționează cu copilul pe care l-a hărțuit, ceea ce nu este în regulă. Ar trebui să existe mai mulți consilieri școlari atenți la nevoile profesorilor și ale copiilor și care să discute cu părinții acestora”.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro