ComenteazăÎn vârstă de 80 de ani, Mattarella și-a exprimat dorința de a părăsi funcția, dar presa locală a relatat că premierul Mario Draghi l-a convins să rămână pentru „stabilitatea” Italiei.. „Aveam alte planuri, dar respect parlamentul”, a afirmat Mattarella. “Voi face tot ce pot”.
La a șaptea încercare de alegere a unui președinte, Mattarella a primit doar 387 de voturi din cele 505 minim necesare pentru a câştiga. Circa 380 de politicieni s-au abţinut, relatează agenția dpa, citată de Agerpres.
A opta încercare are șanse să fie încununată cu succes, întrucât partidele din cadrul coaliţiei la putere în Italia au anunţat sâmbătă că au ajuns la acord în vederea realegerii preşedintelui în exerciţiu Sergio Mattarella, de teama unei instabilităţi politice în cazul unui eşec de a-i găsi un succesor, relatează AFP, citată de news.ro
Preşedintele Mattarella, în vârstă de 80 de ani, a anunţat, cu toate acestea, în mai multe rânduri, că nu vrea să rămână în funcţie.
Funcţia de preşedinte al Italiei este larg simbolică, însă şeful statului are un rol important în cazul unei crize politice, într-o ţară al cărei peisaj politic este foarte fragmentat. Preşedintele poate dizolva Parlamentul, numi premierul şi refuza să acorde un mandat de guvernare unei coaliţii, dacă o consideră prea fragilă.
Actualul premier Mario Draghi, fostul şef al Băncii Centrale Europene, era favorit, înaintea alegerilor, la postul de preşedinte, însă numeroşi parlamentari nu vor să-l voteze, de teamă că plecarea sa de la şefia Guvernului ar destabiliza Executivul atât de mult, încât ar putea provoca alegeri anticipate înainte de încheierea actualei legislaturi, în 2023.
Fostul premier Silvio Berlusconi, care şi-a anunţat candidatura la preşedinţie, a renunțat după ce a fost clar că nu sunt șanse să strângă o majoritate. El a anunţat că partidul său este pregătit să-l voteze pe Mattarella.
Preşedintele Italiei este ales pentru un mandat de şapte ani de membrii celor două camere ale parlamentului, alături de reprezentanţi ai regiunilor Italiei. În total, sunt aproximativ 1.000 de „mari electori”. Rezultatul este de obicei greu de anticipat. În 1971, Giovanni Leone a fost ales abia după 23 de tururi de scrutin.