UPDATE ora 14.00 Preşedintele Klaus Iohannis a venit la Parlament cu câteva minute înainte de şedinţa solemnă, fiind aşteptat de Alina Gorghiu şi Marilen Pirtea, de la PNL. Preşedinţii celor două Camere, Călin Popescu Tăriceanu şi Liviu Dragnea s-au aflat în biroul liderului PSD de la Camera Deputaţilor.

Şeful statului a ajuns în faţa sălii de plen în acelaşi timp cu premierul şi şefii Parlamentului. Călin Popescu Tăriceanu a intrat în sala de şedinţă înaintea preşedintelui, în timp ce Liviu Dragnea şi Viorica Dăncilă l-au salutat pe preşedintele Klaus Iohannis, şi au intrat după el.

Preşedintele Klaus Iohannis a avut un discurs anti-PSD şi anti-guvernare şi a fost huiduit de parlamentarii de la PSD.

„Asaltul majorităţii PSD la adresa statului de drept riscă să fragileze statutul României în NATO şi UE”, a spus preşedintele, social-democraţii începând să huiduie.  „Vă mulţumesc. Am înţeles!”, le-a spus preşedintele, de la tribuna Parlamentului.

„Pentru ţara noastră nu a fost deloc uşoară revenirea la democraţie după epoca neagră a comunismului, (…) cu atât mai condamnabile sunt acţiunile actualei majorităţii PSD, care prin asaltul fără precedent în ultimii 30 de ani la adresa statului de drept riscă să fragileze statutul ţării noastre în Alianţa Nord-Atlantică şi în UE. Modificarea legilor în folosul unor persoane, demagogia, atacurile la adresa stabilităţii economice şi financiare a României, creşterea inflaţiei şi devalorizarea monedei naţionale, arbitrariul şi lipsa de profesionalism – acestea sunt adevăratele realităţi ale guvernării PSD, nu întărirea democraţiei, nu consolidarea justiţiei, nu responsabilitatea şi predictibilitatea în economie, nu infrastructură…nu acestea sunt politicile PSD”, a spus Iohannis, în plen, spre nemulţumirea parlamentarilor Puterii.

„Guvernarea PSD cu incapacitatea administrativă şi cu dilentantismul vulnerabilizează România”, a mai afirmat şeful statului.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea a reacţionat la discursul dur al preşedintelui Klaus Iohannis, privind guvernarea PSD, şi a precizat că răspunsul va fi dat zilele următoare.

”Ar fi fost util un pact politic pentru ca toate partidele în acest domeniu. Asta era un subiect pe care voiam să îl propun președintelui Iohannis, însă după discursul pe care le-am auzit, imi dau seama că ar fi inutil”, a spus preşedintele Camerei Deputaţilor. El i-a transmis un mesaj şefului statului. „Din respect pentru această zi, răspunsurile pe care meritau să le dăm astăzi în urma unui discurs le vom da în următoarele zile”.

”Îmi pare rău că într-un astfel de moment unii au ales să facă campanie electorală. Regret discursul președintelui și îmi cer scuze eu, prim-ministrul României, tuturor celor care astăzi se așteptau la o ședință solemnă, un eveniment major.”, a spus şi premierul Viorica Dăncilă.

Administraţia Prezidenţială a confirmat luni că preşedintele Klaus Iohannis va participa la şedinţa solemnă a Parlamentului.

Parlamentul urmează să adopte, cu această ocazie, în plenul reunit, o declaraţie.

Şedinţa solemnă a Parlamentului are loc la împlinirea a 70 de ani de la înfiinţarea NATO şi la 15 ani de la aderarea României la structurile acesteia.

La 18 februarie 2004, plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a adoptat în unanimitate proiectul de lege privind aderarea României la NATO, iar pe 3 martie 2004 legea a fost publicată în Monitorul Oficial.

Ministerul Afacerilor Externe a pregătit instrumentul de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord, documentul fiind semnat de preşedintele Ion Iliescu la data de 4 martie, iar ulterior, în cadrul unei ceremonii solemne a fost depus de premierul Adrian Năstase la depozitarul Tratatului – Guvernul Statelor Unite ale Americii – la data de 29 martie 2004.

Din acest moment, România a devenit stat membru cu drepturi depline al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, potrivit Agerpres.

Momentul solemn de ridicare a drapelelor noilor state membre a avut loc la 2 aprilie 2004 la Bruxelles, cu prilejul reuniunii miniştrilor de Externe ai NATO. Pentru a marca aderarea României la NATO patru deputaţi au avansat o iniţiativă legislativă prin care au cerut instituirea Zilei NATO în România, care este marcată anual în prima duminică din luna aprilie.

În prezent, în cadrul misiunilor NATO, sunt implicaţi 887 de militari români, dintre care 56 în misiunea KFOR din Kosovo, 690 în misiunea din Afganistan, un detaşament de apărare antiaeriană de 120 de militari în Polonia şi 21 de militari cu rol de stat major şi de legătură pe lângă structurile Alianţei.

Citeşte şi: VIDEO | Interviu cu părintele Francisc Doboș, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București: “Tare m-aș bucura ca vizita Papei să ne ajute să fim acel noi înșine care construiește o țară, să n-o mai împrăștiem prin lume!”

 
 

Urmărește-ne pe Google News