Parlamentul de la Kiev a aprobat noua lege pentru drepturile minorităţilor naționale, după nemulțumirile României și ale Ungariei. Ce prevede actul normativ

Deputatul Iaroslav Jelezniak a anunţat, într-un mesaj publicat pe aplicația de mesagerie Telegram, că membrii parlamentului au votat în lectură finală proiectul de lege privind drepturile minorităţilor, luând în considerare evaluarea experţilor Comisiei Europene.

„Chiar acum, parlamentul ucrainean a adoptat cu majoritate constituţională trei din cele patru legi identificate de Comisia Europeană în raportul privind extinderea UE ca fiind restanţe”, a confirmat şi vicepremierul Olha Ştefanişina, într-o postare pe rețeaua de socializare X.

Conform acesteia o a patra cerinţă – o lege privind lobby-ul – a fost aprobată marţi de cabinetul de la Kiev.

Budapesta a intrat în conflict cu Kievul din cauza a ceea ce consideră a fi limitări ale drepturilor etnicilor maghiari din vestul Ucrainei, în special în ceea ce priveşte educaţia.

Celelalte două proiecte de lege adoptate se referă la creşterea numărului de personal din cadrul Biroului Naţional Anticorupţie şi prerogative suplimentare pentru Agenţia Naţională de Prevenire a Corupţiei în ceea ce priveşte verificarea averilor.

Principalele prevederi ale noii legi privind minoritățile

Comisia pentru politica umanitară şi de informare a recomandat joi parlamentului să aprobe o versiune modificată a proiectului de lege depus iniţial în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor, notează ziarul ucrainean Ukrainska Pravda.

Recomandări

PNL și PSD se spală pe mâini de vila lui Iohannis. Festivalul ipocriziei a venit după cel al slugărniciei

Acest proiect modificat a fost aprobat vineri cu voturile a 317 deputaţi, din toate partidele politice.

Modificările prevăd că:

• instituţiile private de învăţământ superior au dreptul de a alege în mod liber limba de predare care este o limbă oficială a Uniunii Europene, asigurându-se în acelaşi timp că persoanele care studiază în astfel de instituţii studiază limba de stat ca disciplină academică separată;
• în clasele (grupele) cu predare în limbile minorităţilor (comunităţilor) naţionale care sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene este garantat dreptul de a utiliza limba minorităţii naţionale respective în procesul educaţional, împreună cu limba de stat;
• persoanele care aparţin minorităţilor (comunităţilor) naţionale din Ucraina ale căror limbi sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene şi care au început învăţământul secundar general înainte de data de 1 septembrie 2018 în limba minorităţii (comunităţii) naţionale respective au dreptul de a continua în această limbă până la finalizarea învăţământului secundar general complet, în conformitate cu normele care erau în vigoare înainte de intrarea în vigoare a Legii Ucrainei „Cu privire la asigurarea funcţionării limbii ucrainene ca limbă de stat”.

Recomandări

Procurorii cer pedeapsa maximă pentru Mario Iorgulescu în dosarul în care este acuzat de ucidere din culpă. Când vor lua judecătorii decizia finală

Coautorul proiectului de lege, Volodimir Viatrovici, membru al comisiei, a subliniat că toate îmbunătăţirile aduse proiectului de lege nu se vor aplica limbii ruse, limbă a statului agresor, „şi nu pentru 5 ani, aşa cum a planificat guvernul, ci pe termen nelimitat”.

Marţi, vicepremierul pentru integrare europeană şi euroatlantică Olha Ştefanişina anunțase că proiectul de lege va conţine garanţii suplimentare pentru a preveni infiltrarea narativelor şi a propagandei ruseşti. Anterior, oficialul guvernamental a declarat că noul proiect de lege, care vizează protejarea minorităţilor naţionale, nu prevede extinderea oportunităţilor pentru limba rusă.

Pe 24 noiembrie, premierul ucrainean, Denis Şmîhal, a anunțat că s-a întâlnit cu reprezentanții minorităților naționale din Ucraina și a discutat cu aceștia despre introducerea unor modificări într-o serie de legi. Șeful Cabinetului de Miniștri de la Kiev a subliniat că perfecționarea legislației în domeniul protecției minorităților naționale este o solicitare a UE, iar Ucraina o face pentru a fi mai aproape de aderarea la blocul comunitar.

Recomandări

Pensionarii din Ucraina, nevoiți să se întoarcă la lucru din cauza lipsei forței de muncă | VIDEO

Șeful grupului pro-prezidențial parlamentar „Slujitorul poporului”, David Arahamia, un apropiat al președintelui Volodimir Zelenski, a declarat că soluționarea problemei minorităților naționale ar putea deschide ușa Ucrainei spre UE, fiind ultima barieră în calea începerii negocierilor de aderare.

Astfel, Ucraina vrea să ofere acum minorităților române și maghiare o serie de drepturi, inclusiv cel la educație în limba maternă.

Cei 27 de lideri naţionali din UE urmează să decidă săptămâna viitoare dacă acceptă sau nu recomandarea Comisiei Europene de a invita Ucraina și Republica Moldova să înceapă negocierile de aderare. Orice astfel de decizie necesită însă sprijinul unanim.

Premierul ungar Viktor Orban a declarat în repetate rânduri că Ungaria nu va susţine propunerea Comisiei în forma actuală.

România și Ungaria, nemulțumite de versiunile anterioare

Într-o opinie emisă în luna iunie, Comisia de la Veneţia (Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept) a apreciat că noua lege ucraineană a minorităţilor naţionale oferă garanţii în conformitate cu standardele internaţionale, dar pentru asigurarea deplinei conformităţi cu aceste standarde unele dispoziţii ale legii trebuie reconsiderate, amintește Agerpres.

La fel ca într-o opinie anterioară, din 2017, Comisia de la Veneţia a sesizat faptul că diminuarea considerabilă a predării în limbile minorităţilor pune în pericol supravieţuirea şcolilor cu predare în limbile minorităţilor, nivelul de cunoaştere al limbilor minorităţilor şi inclusiv identitatea lingvistică a minorităţilor în Ucraina.

Pe 8 noiembrie 2023, Comisia Europeană a evaluat pozitiv reformele efectuate de Ucraina în materie de stat de drept şi combatere a corupţiei, dar a cerut Kievului îmbunătăţiri rapide ale legii privind folosirea limbilor minorităţilor naţionale în sistemul de învăţământ şi în spaţiul public, conform recomandărilor Comisiei de la Veneţia.

Ungaria a acuzat în mod repetat Ucraina că încalcă drepturile minorităţii maghiare din regiunea Transcarpatia, mai ales în ce priveşte educaţia. Consilierul politic al premierului ungar Viktor Orban, Balazs Orban, a reafirmat după evaluarea Comisiei Europene din noiembrie că noua versiune a legii care reglementează drepturile şi folosirea limbilor minorităţilor naţionale, adoptată în septembrie, „le face viaţa mai grea maghiarilor” în Ucraina, „mai ales în educaţia copiilor”. Ungaria „nu poate sprijini integrarea europeană a Ucrainei dacă această lege este în vigoare”, a avertizat oficialul ungar.

La întâlnirile dintre președinții Klaus Iohannis și Volodimir Zelenski și la vizita recentă a premierului român Marcel Ciolacu la Kiev a fost anunțată renunțarea Ucrainei la sintagma de limbă „moldovenească”. Doar că, în timp ce la București a fost sărbătorită schimbarea abordării Ucrainei față de divizarea limbii române, la Kiev se lucrează la manualele de limba și literatura „moldovenească” care vor ajunge la elevi în toamna anului 2024, după cum a dezvăluit în luna noiembrie Libertatea.

La finalul anului trecut, Libertatea a semnalat că noua lege a minorităților naționale din Ucraina nu rezolvă problema învățământului în limba română. După apariția articolului, MAE de la București a criticat actul normativ adoptat la Kiev.

Legea a fost criticată și de președintele român Klaus Iohannis, care a discutat pe acest subiect, la începutul anului, cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski.

Foto: Profimedia Images

Urmărește-ne pe Google News