ComenteazăTextul adoptat de Parlamentul European va fi disponibil pentru negociere în lunile următoare, dar reprezintă o intensificare a presiunilor asupra platformelor Big Tech și a politicilor lor de moderare a conținutului.
Mișcarea face parte dintr-un impuls mai amplu în Europa de a impune în mediul online sisteme de verificare a vârstei, astfel încât copiii să nu poată accesa anumite platforme cu conținut considerat dăunător pentru ei.
„Vrem să protejăm minorii care folosesc aceste platforme”, a declarat Christel Schaldemose, europarlamentarul social-democrat danez responsabil de acest proiect.
Ea a recunoscut că legea încă mai trebuie să fie îmbunătățită pentru a se asigura că identificarea minorilor nu va compromite drepturile de confidențialitate, dar a adăugat că „platformele de astăzi au deja cunoștințe reale despre cine sunt minorii”.
Pe aceeași temă a reglementării platformelor online se mai afla la nivel UE în discuție și programul Digital Services Act (DSA), propus de Comisia Europeană în urmă cu un an. Acesta își propune să creeze reguli la nivel european pentru platformele online. Proiectul de lege urmărește să reprime conținutul ilegal, să reglementeze publicitatea online și să impună măsuri de transparență asupra algoritmilor platformelor.
Interzicerea reclamelor direcționate pentru copii ar putea însă deveni o problemă spinoasă în viitoarele negocieri pentru finalizarea legii.
Textul Comisiei va fi votat în ședința plenară a Parlamentului, probabil în ianuarie. Proiectul de lege va intra apoi în procedură de negocieri trilaterale între Parlament, Comisie și Consiliul UE, care reprezintă guvernele statelor membre. Regulile finale ar putea intra în vigoare în 2023.
Statele UE nu au restricționat publicitatea direcționată în poziția lor convenită în noiembrie, dar Schaldemose se declară încrezătoare că le-ar putea convinge să adauge această prevedere în forma finală.
Ultimul proiect discutat de europarlamentari adaugă, de asemenea, mai multe obligații pentru platformele online de vânzare precum Amazon de a efectua verificări aleatorii asupra produselor vândute de către vânzători terți prin intermediul magazinului lor online și de a informa utilizatorii dacă au cumpărat bunuri ilicite, pe lângă eliminarea acestora.
Proiectul mai permite companiile de tehnologie și autoritățile de reglementare să conteste ordinele autorităților publice europene de a elimina anumite părți de conținut ilegal sau de a solicita informații despre utilizatori. Între timp, utilizatorii ar fi împuterniciți să solicite despăgubiri de la companiile de tehnologie dacă se confruntă cu prejudicii grave asupra serviciilor lor.
Europarlamentarii mai vor ca Facebook sau YouTube să fie mai transparente cu privire la modul în care moderează conținutul. Platformele ar trebui să informeze utilizatorii atunci când modifică regulile și acordurile de utilizare și să spună câți angajați lucrează pentru a modera conținutul pentru fiecare limbă europeană. Platformele mari ar trebui, de asemenea, să evalueze riscurile pe care le prezintă pentru societate și să stopeze răspândirea dezinformării pe paginile lor.
Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!