Normele vor garanta că IA dezvoltată şi utilizată în Europa respectă pe deplin drepturile şi valorile Uniunii Europene, inclusiv supravegherea umană, siguranţa, viaţa privată, transparenţa, nediscriminarea şi bunăstarea socială şi de mediu, informează un comunicat al PE.
De asemenea, normele urmează o abordare bazată pe riscuri şi stabilesc obligaţii pentru furnizori şi pentru cei care implementează sisteme de IA, în funcţie de nivelul de risc pe care îl poate prezenta inteligenţa artificială.
Astfel, sistemele de IA cu un nivel inacceptabil de risc pentru siguranţa oamenilor ar urma să fie interzise, precum cele care utilizează evaluarea comportamentului social (clasificând oamenii pe baza comportamentului social sau a caracteristicilor personale).
Eurodeputaţii au inclus în listă interdicţii referitoare la utilizările intruzive şi discriminatorii ale IA, cum ar fi utilizarea sistemelor de identificare biometrică la distanţă „în timp real” sau „ulterioară” în spaţii accesibile publicului sau sistemele biometrice de clasificare care folosesc caracteristici sensibile, precum genul, rasa, etnia, statutul de cetăţenie, religia, orientarea politică.
De asemenea, sunt vizate sistemele poliţieneşti bazate pe analiza predictivă, care pleacă de la profilare, localizare sau comportamentul infracţional anterior.
În aceleaşi timp, eurodeputaţii vor interzicerea sistemelor de recunoaştere a emoţiilor folosite la locul de muncă sau în cadrul instituţiilor de învăţământ, ori în domeniul aplicării legii sau al gestionării frontierelor sau a extragerii fără scop precis a datelor biometrice din imaginile faciale de pe internet sau înregistrări făcute de televiziunile cu circuit închis pentru a crea baze de date de recunoaştere facială.
Furnizorii de sisteme de inteligenţă artificială de uz general – o branşă nouă, cu evoluţie rapidă în domeniul IA – vor trebui să evalueze şi să atenueze posibilele riscuri – faţă de sănătate, siguranţă, drepturile fundamentale, mediu, democraţie şi statul de drept – şi să îşi înregistreze modelele în baza de date a Uniunii înainte de a le lansa pe piaţa UE.
Sistemele de IA generative bazate pe astfel de modele, cum ar fi ChatGPT, ar trebui să respecte cerinţele de transparenţă, adică trebuie să divulge când un conţinut a fost generat de IA, inclusiv pentru a ajuta la distingerea aşa-numitelor imagini „deep fake” de cele reale.
Nu în ultimul rând, europarlamentarii vor să consolideze dreptul cetăţenilor de a depune plângeri la adresa sistemelor IA şi de a primi explicaţii despre deciziile bazate pe sisteme de IA cu grad ridicat de risc care au un impact semnificativ asupra drepturilor lor fundamentale.
Negocierile cu Consiliul cu privire la forma finală a legii vor începe în cursul zilei de miercuri, potrivit sursei citate.