Eurodeputații susțin că un spațiu Schengen fără controale la frontiere ar face UE mai puternică. „Textul subliniază, de asemenea, consecințele economice și de mediu ale menținerii celor două țări în afara spațiului Schengen și îndeamnă Comisia să estimeze costurile neaderării pentru România și Bulgaria și să analizeze opțiunile privind mecanismele de compensare financiară”, a transmis Parlamentul European.

Potrivit proiectului de rezoluție, care va fi votat pe 12 iulie la Strasbourg, Bulgaria și România trebuie să fie admise în spațiul Schengen până la sfârșitul anului 2023.

Toate cele 27 de state membre ale UE, cu excepția Bulgariei, Ciprului, Irlandei și României, fac parte din Schengen. Instituția condusă de Roberta Metsola a sprijinit aderarea Bulgariei și a României, cel mai recent în rezoluția din 5 octombrie 2022 și în dezbaterea din 14 decembrie 2022.

Totuși, vicepreşedinta Parlamentului European, Katarina Barley, a recunoscut recent că Parlamentul European nu poate obliga Austria să își schimbe poziția negativă față de România, astfel încât țara noastră să fie admisă în spațiul de liberă circulație. Ea a adăugat că România trebuie să pună presiune pe guvernul de la Viena.

Croația este cea mai recentă țară care a aderat la spațiul Schengen, de la 1 ianuarie 2023. România nu a fost inclusă, deși îndeplinește criteriile tehnice încă din 2011.

Pe 8 decembrie 2022, Austria a blocat aderarea României la Schengen, votând împotrivă în Consiliul JAI de la Bruxelles și aducând drept argument criza migranților. Olanda a votat împotriva admiterii Bulgariei, care a fost însă cuplată cu România, cele două țări fiind evaluate împreună.

Pentru aderarea la Schengen, este nevoie de vot în unanimitate în Consiliul Uniunii Europene.

Urmărește-ne pe Google News