2 comentariiUPDATE ora 16.35: Europarlamentarul Victor Negrescu a detaliat cum s-a votat în Parlamentul European rezoluția de susținere a aderării României la Schengen.
UPDATE ora 14.15: Rezoluția prin care s-a contestat vetoul Austriei împotriva aderării României la Schengen a fost adoptată cu 526 de voturi pentru, 57 voturi contra și 42 de abțineri, au declarat surse europarlamentare pentru Libertatea.
În cadrul rezoluției, care a avut la bază petiţia depusă de fostul ministru Răzvan Nicolescu, Comisiei Europene i-au fost cerute evaluări, astfel încât România să primească despăgubiri după impactul negativ generat de vetoul Austriei din decembrie 2022, din cauza căruia România nu a fost primită în Schengen.
De asemenea, tot prin votul din Parlamentul European, s-a deschis calea sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene printr-o acțiune în instanță.
Rezoluțiile din Parlamentul European nu au valoare juridică obligatorie, dar sunt importante pentru a transmite mesaje politice și au un impact semnificativ în procesul decizional al Uniunii Europene.
Știrea inițială: Parlamentul European va vota rezoluția prin care se cere contestarea legalităţii vetoului Austriei față de aderarea României la spaţiul Schengen, notează Agerpres. Rezoluţia are la bază petiţia depusă de fostul ministru al energiei Răzvan Nicolescu, prin Asociaţia pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice.
Totodată, în rezoluție se menționează și pierderile financiare înregistrate de România din cauza vetoului Austriei din decembrie 2022 și se cer evaluări și mecanisme pentru despăgubirea țării noastre.
În plus, la punctul 12 din rezoluție, se vorbește și despre posibilitatea sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene printr-o acțiune în instanță.
Eurodeputatul Victor Negrescu a explicat că rezoluţia vorbeşte despre încălcarea drepturilor fundamentale europene şi discriminarea produsă prin vetoul austriac.
„Cerem Parlamentului European şi Comisiei Europene să folosească toate instrumentele disponibile, aşa cum au făcut-o şi în alte speţe, în aşa fel încât să apere drepturile cetăţenilor români încălcate în această situaţie. Eu cred că în acest an avem un context mai dificil decât cel de anul trecut, pentru că suntem mai aproape de alegerile pentru Parlamentul European şi mai aproape de alegerile din Austria”, a spus europarlamentarul social-democrat.
Rezoluțiile din Parlamentul European nu au valoare juridică obligatorie, însă pot exercita presiune politică asupra celorlalte instituții importante din Uniunea Europeană, precum Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene.
Subiectul Schengen, posibil discutat în septembrie la JAI
Toate cele 27 de state membre ale UE, cu excepția Bulgariei, Ciprului, Irlandei și României, fac parte din Schengen. Instituția condusă de Roberta Metsola a sprijinit aderarea Bulgariei și a României, cel mai recent în rezoluția din 5 octombrie 2022 și în dezbaterea din 14 decembrie 2022.
Totuși, vicepreşedinta Parlamentului European, Katarina Barley, a recunoscut recent că Parlamentul European nu poate obliga Austria să își schimbe poziția negativă față de România, astfel încât țara noastră să fie admisă în spațiul de liberă circulație. Ea a adăugat că România trebuie să pună presiune pe guvernul de la Viena.
Pe 8 decembrie 2022, Austria a blocat aderarea României la Schengen, votând împotrivă în Consiliul JAI de la Bruxelles și aducând drept argument criza migranților. Olanda a votat împotriva admiterii Bulgariei, care a fost însă cuplată cu România, cele două țări fiind evaluate împreună.
Pentru aderarea la Schengen, este nevoie de vot în unanimitate în Consiliul Uniunii Europene. Următoarea reuniune a miniştrilor de interne din UE va avea loc pe 28 septembrie, la Bruxelles, când subiectul extinderii Schengen ar putea fi inclus pe agendă.