Nu atingem pragul de 20% femei nici în Senat, nici la Camera Deputaților. România stă și mai prost la reprezentarea femeilor în Guvern.
În legislatura 2020-2024, Senatul are 136 de locuri, dintre care 24 sunt ocupate de femei (17,6%) și 112 de bărbați (82,3%). La Camera Deputaților, dintre cele 330 de fotolii, 63 au revenit femeilor (19%) și 267 bărbaților (80,9%).
PSD: 23,5%
Cu 157, PSD are cei mai mulți reprezentanți în Parlamentul României. Este și partidul cu cel mai mare procent de femei care pot iniția și vota legi – 23,5%. Singura femeie din noul guvern PSD-PNL-UDMR este tot de la PSD, senatoarea Gabriela Firea.
PSD are 37 de femei parlamentar
- din 47 de senatori, 8 sunt femei (17%)
- din 110 deputați, 29 sunt femei (26,3%)
USR: 20%
Grupul parlamentar USR deține 80 de locuri, procentul femeilor fiind de 20%.
USR are 16 femei parlamentar
- din 25 de senatori, 3 sunt femei (12%)
- din 55 de deputați, 13 sunt femei (23,6%)
PNL: 18,8%
PNL este al doilea partid ca pondere în Parlament, cu 117 locuri, însă are un procent feminin de doar 18,8%. Totuși, liberalii au cele mai multe senatoare.
PNL are 22 de femei parlamentar
- din 38 de senatori, 9 sunt femei (23,6%)
- din 79 de deputați, 13 sunt femei (16,4%)
AUR 11,6% și UDMR 10,3%
AUR și UDMR au un procent apropiat de femei în Parlament: 11,6%, respectiv 10,3%. Minoritățile nu au nicio reprezentantă, în timp ce o senatoare și trei deputate sunt neafiliate politic.
AUR are 5 femei parlamentar din totalul de 43
- din 13 senatori, două sunt femei (15,3%)
- din 30 de deputați, 3 sunt femei (10%)
UDMR are 3 femei parlamentar din totalul de 29
- din 9 senatori, o singură femeie (11,1%)
- din 20 de deputați, două sunt femei (10%)
Un raport Expert Forum din 2020 concluziona că lucrurile nu s-au îmbunătăţit semnificativ faţă de rundele precedente de alegeri parlamentare și atrăgea atenția că dezechilibrul pornește de la întocmirea listelor de candidați. În alegerile parlamentare din decembrie, 29% din candidaţii înscrişi au fost femei, cu 1,8% mai multe decât în 2016.
PSD, PNL și USR au avut aproximativ un sfert femei din candidații de pe listele parlamentare femei. Cea mai mare discrepanță între sexe a fost observată la poziția 1 pe liste, ocupată predominant de bărbați. Dovadă că rata de succes a fost mai mică decât rata reprezentării de pe liste.
Suntem la coada clasamentului UE
Potrivit celor mai recente statistici, din octombrie 2021, oferite de IPU, organizația globală a parlamentelor naționale, România se află pe locul 24 în Uniunea Europeană în ce privește prezența femeilor în Parlament, cu un procent de 18,6%. Media UE este de 33%. Doar Cipru, Malta și Ungaria stau mai prost decât noi.
În 2021, cea mai ridicată pondere de femei membre în parlamentele naţionale din statele membre ale blocului comunitar s-a înregistrat în Suedia (47%), Finlanda (46%), Spania (43,4%) şi Belgia (42%).
România, mai puține femei în parlament decât state asiatice ex-sovietice
La nivel global, România este pe locul 124 din 201 țări incluse în indexul IPU. Rwanda, Cuba și Nicaragua sunt singurele țări care au mai multe femei decât bărbaţi în Parlament, în timp ce Mexic și Emiratele Arabe Unite au împărțit în mod egal fotoliile.
România este depășită de aproape toți vecinii noștri: Serbia (39,2%), Bulgaria (24,6%), Ucraina (20,8%). Cea mai notabilă poziție este ocupată de Moldova (39,6%), care e pe locul 30 și e foarte aproape de paritatea de gen în Parlament: din 101 parlamentari, 40 sunt femei.
Chiar și în parlamentele din statele ex-sovietice din Asia, femeile sunt mai bine reprezentate: Uzbekistan (32,7%), Kazahstan (27,1%), Turkmenistan (25%) și Tadjikistan (23,8%).
Într-un articol din Libertatea, fosta deputată independentă Oana Bîzgan atrăgea atenția că numărul mic de parlamentare poate influența o legislație mai puțin favorabilă femeilor pe teme importante, precum egalitatea de șanse, avortul, violența domestică, identitatea de gen sau educația sexuală.