După probabila aprobare deplină din partea parlamentului, se așteaptă ca președintele Tayyip Erdogan să semneze protocolul și să-l transforme în lege, încheind un proces îndelungat care i-a frustrat pe unii dintre aliații occidentali ai Ankarei.
Suedia și Finlanda au cerut să se alăture alianței militare în 2022, după invazia Rusiei în Ucraina. Dar Turcia, membră NATO, a ridicat obiecții, susținând că cele două țări protejează grupuri pe care Ankara le consideră teroriste.
Turcia a aprobat cererea de aderare a Finlandei în aprilie anul trecut, dar, împreună cu Ungaria, a lăsat Suedia să aștepte până când aceasta și-a înăsprit poziția față de membrii locali ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), pe care Uniunea Europeană și Statele Unite îl cataloghează, de asemenea, drept grup terorist.
Ca răspuns, Stockholmul a introdus un nou proiect de lege care face ilegală apartenența la o organizație teroristă.
Suedia și alte țări membre ale NATO, precum Finlanda, Canada și Olanda, au luat, de asemenea, măsuri pentru a relaxa politicile de export de arme către Turcia.
Erdogan a trimis protocolul privind aderarea Suediei în parlament în octombrie, dar a condiționat, de asemenea, ratificarea acestuia de aprobarea de către SUA a vânzărilor de avioane de luptă F-16 către Turcia.
Casa Albă susține vânzarea aparatelor de luptă, deși nu există un calendar clar pentru aprobarea acesteia de către Congresul SUA, iar Turcia se confruntă cu o anumită opoziție din partea Congresului în ceea ce privește întârzierea extinderii NATO și în ceea ce privește situația drepturilor omului din țara condusă de Erdogan.
După discuțiile cu ministrul turc de externe, Hakan Fidan, purtate la începutul acestei luni, secretarul american de stat Antony Blinken a declarat că se așteaptă ca Turcia să ratifice cererea de aderare la NATO a Suediei „în următoarele săptămâni”.
Comisia pentru afaceri externe a parlamentului turc a aprobat luna trecută aderarea Suediei la NATO, în prima etapă a procesului de ratificare.
Partidul AK al lui Erdogan, aliații săi naționaliști (MHP) și principalul partid de opoziție (CHP) au votat în favoarea ratificării în cadrul reuniunii comisiei, în timp ce micul partid islamist Felicity și partidul de dreapta Iyi au votat împotrivă. Partidul prokurd DEM a absentat în timpul votului.
Foto: Profimedia Images