1 comentariuRepublica Tatarstan, cu capitala la Kazan, și-a proclamat independența în 1991, iar în 1994 a fost inclusă în componența Rusiei.
În martie 1992, potrivit notei explicative a proiectului de hotărâre a Parlamentului Ucrainei, 81,7% dintre cetățenii Republicii Tatarstan au votat pentru independența acestui stat, iar 61,4% dintre locuitori au fost de acord cu stabilirea unor relații diplomatice cu Rusia și cu alte state în baza principiului egalității. În același an a fost votată Constituția Republicii Tatarstan.
Autorii proiectului de hotărâre reclamă șantajul și presiunea enormă a Moscovei asupra liderilor politici ai mișcării poporului din Tatarstan, care au fost forțați să semneze un acord de alipire la Rusia în 1994.
După venirea lui Vladimir Putin la putere în Rusia, suveranitatea Tatarstanului a fost anulată unilateral, se mai arată în expunerea de motive.
- Tatarstan are o populație de circa 3,7 milioane de locuitori, dintre care 2 milioane de tătari și 1,7 milioane de ruși, ucraineni, mordvini sau bașchiri. Mulți bărbați din această republică din centrul Rusiei au fost mobilizați în armată și trimiși în Ucraina.
Grupul pentru demontarea imperiului rus
Autorii acestui proiect de hotărâre sunt 5 parlamentari ucraineni, membri ai grupului „Pentru decolonizarea și demontarea imperiului rus” din care face parte și parlamentarul Gheorghe Mazurașu, etnic român, membru al partidului prezidențial „Slujitorul poporului”, originar din regiunea Cernăuți.
Principalul inițiator al acestui proiect de hotărâre al Parlamentului Ucrainean este deputatul Oleg Dunda, copreședintele grupului parlamentar, care a scris pe pagina sa de Facebook că după recunoașterea independenței Republicii Tatarstan și stabilirea relațiilor diplomatice cu ea, urmează discutarea situației altor „popoare suprimate”: Bașchiria, Kalmîkia, Ingria, Bureatia, Iacutia ș.a.
- Oleg Dunda a publicat recent un articol de opinie în ziarul Libertatea în care pledează pentru o acțiune concertată a Ucrainei și Republicii Moldova pentru preluarea Transnistriei.
Precedentul numit Republica Cecenă Icikeria
Înregistrarea acestui proiect de hotărâre are loc după ce Parlamentul Ucrainei a recunoscut, pe 18 octombrie, Republica Cecenă Icikeria ca fiind un teritoriu temporar ocupat de Rusia. Purtătoarea de cuvânt a MAE al Rusiei, Maria Zaharova, a numit hotărârea Kievului un pas extremist și necugetat, amintind că Republica Cecenă Icikeria este considerată în Rusia o organizația teroristă.
Liderul cecen din exil Ahmed Zakaev, care locuiește de mai mulți ani în Marea Britanie, s-a aflat câteva zile în Ucraina, unde s-a ocupat de formarea celui de-al cincilea batalion cecen care va lupta în cadrul Legiunii Internaționale a Forțelor Armate ale Ucrainei. Un batalion de ceceni se află în Donbas încă din 2014.
După ce a aflat că Zakaev se află în Ucraina, liderul cecen recunoscut de Moscova, Ramzan Kadîrov, s-a adresat militarilor săi să-l găsească și să-l împuște. „Vă puteți întoarce în Cecenia fie după ce îl veți lăsa pe Zakaev fără pantaloni, fie după ce îl veți împușca în cap”, le-a spus Kadîrov soldaților săi.
Presa rusă acuză Occidentul că a declanșat un război hibrid
O serie de politicieni și analiști au criticat, în special în paginile presei ruse din Republica Tatarstan, inițiativa Parlamentului Ucrainei, precizând că Occidentul a pornit un război hibrid împotriva Rusiei, folosind Kievul ca unealtă.
Politologul rus Andrei Bolșakov a declarat pentru Tatar-Inform că „prin intermediul statului ucrainean sunt realizate lovituri informațional-psihologice împotriva Rusiei. După Icikeria a fost inventată povestea cu independența Tatarstanului”.
Este citat și deputatul rus Airat Farrahov, care reprezintă Republica Tatarstan în Duma de Stat. El consideră că inițiativa parlamentarilor ucraineni este o provocare „care demonstrează esența nazistă și extremistă a puterii ucrainene”.
Presa rusă mai scrie că hotărârile Radei Supreme de la Kiev nu trebuie luate în serios pentru că „acest Parlament a legalizat în ultimii ani fascismul și nazismul” în Ucraina.
Problema Insulelor Kurile
Ziarele de la Moscova au criticat inițiativa parlamentarilor ucraineni, amintind că la fel de neprietenoasă față de Rusia este și hotărârea semnată de președintele Volodimir Zelenski, pe 8 octombrie, de a recunoaște Insulele Kurile drept teritorii temporar ocupate de Rusia, sprijinind în acest mod poziția diplomatică tradițională a Japoniei.
Publicația „Vecerniaia Moskva” (Moscova de seară) îl citează pe deputatul Dumei de Stat al Rusiei, Mihail Șeremet, care a condamnat „provocarea tristă și ticăloasă a naziștilor ucraineni, care stau cam prea mult la Kiev”. Parlamentarul rus a subliniat că Ucraina nu va reuși niciodată să obțină destabilizarea situației din Rusia, distrugerea unității între naționalități și a solidarității din interiorul țării.