ComenteazăParlamentul European a lansat joi un ultimatum, sub forma unei rezoluții în care cere Comisiei UE să aplice mecanismul ce conectează alocarea fondurilor de respectarea statului de drept, în caz contrar urmând să o apeleze în justiție. În textul adoptat în acest sens și în dezbaterea care a precedat votul, eurodeputații cer Comisiei să acționeze pentru a contracara încălcările persistente ale democrației și ale drepturilor fundamentale în UE, inclusiv atacurile la adresa libertății mass-mediei și a jurnaliștilor.
Rezoluția adoptată joi în Parlamentul European cu o largă majoritate, 506 voturi pentru, 150 împotrivă și 28 abțineri, are rolul concret de a grăbi aplicarea mecanismului deja adoptat, cel care leagă distribuirea fondurilor UE de respectarea statului de drept în țările membre.
Argumentul eurodeputaților? Statul de drept se deteriorează în UE și este nevoie de măsuri imediate. Comisia Europeană, spun europarlamentarii, trebuie să abordeze rapid încălcările grave ale principiului statului de drept în unele state membre, deoarece acestea pun în pericol distribuirea echitabilă, legală și imparțială a fondurilor UE.
În textul rezoluției, la punctul 6, europarlamentarii cer executivului european să folosească toate instrumentele de care dispune „pentru a aborda încălcările persistente ale democrației și ale drepturilor fundamentale în întreaga Uniune, inclusiv atacurile împotriva libertății media și a jurnaliștilor, a migranților, a drepturilor femeilor, a drepturilor persoanelor LGBTIQ, a libertății de asociere și a libertății de întrunire”.
De ce a fost nevoie de această rezoluție? Mecanismul care conectează alocarea banilor europeni de respectarea statului de drept a intrat deja în vigoare la 1 ianuarie 2021.
Cu toate acestea, nu au fost propuse măsuri în temeiul noilor norme. Consiliul European a solicitat Comisiei să amâne aplicarea acestora, astfel încât statele membre să o poată contesta în fața Curții de Justiție a UE și până când Comisia va elabora orientări specifice privind aplicarea.
Polonia și Ungaria, statele care se opun acestui mecanism, l-au atacat în justiție pe 11 martie 2021.
Prin urmare, europarlamentarii îl însărcinează pe președintele David Sassoli să solicite Comisiei, în termen de cel mult două săptămâni, „să își îndeplinească obligațiile” în temeiul Regulamentului privind statul de drept.
Pentru a fi gata, Parlamentul va începe între timp „pregătirile necesare pentru eventuale proceduri judiciare în temeiul articolul 265 din TFUE împotriva Comisiei”.
„Peisaje media absorbite de Putere”
În dezbaterea care a precedat votul pentru adoptarea rezoluției, mai mulți europarlamentari și-au exprimat îngrijorarea privind încălcarea statului de drept și a drepturilor fundamentale în unele state membre.
Una dintre cele mai vehemente luări de poziție a fost cea a luxemburghezei Isabel Wiseler-Lima, membră a popularilor europeni (PPE).
Guvernele UE construiesc sisteme care subminează democrația, sisteme judiciare care își pierd independența, peisaje media absorbite de Putere, o corupție tentaculară care îi îmbogățește pe cei aflați la putere și pe prietenii lor. Sunt banii cetățenilor europeni care deseori ajung în buzunarele lor.
Isabel Wiseler-Lima, eurodeputată PPE:
„Mi-e rușine când citesc în New York Times că există țări în UE care nu mai pot fi numite democrații”, a adăugat eurodeputata.
O poziție asemănătoare a fost prezentată de eurodeputata spaniolă Isabel García Muñoz, din partea grupului Socialiștilor și Democraților.
„Dacă nu există garanții că autoritățile unui stat membru acționează în conformitate cu legea, că frauda și corupția sunt urmărite și pedepsite de o justiție independentă sau că mass-media liberă și plurală poate informa publicul, acestea nu pot primi fonduri europene”, a spus ea.
Alți eurodeputați au avertizat că în vreme ce Polonia și Ungaria sunt principalele vizate de criticile europene, și de eventualele sancțiuni ale UE, îngrijorarea se extinde deja și la alte state europene.
„Problema merge dincolo de cele două state membre, care sunt suspecții de serviciu. Drumul spre autocrație este mai scurt decât credem”, a avertizat Diana Riba i Giner, eurodeputată spaniolă din grupul Verzilor.
În Europa, drepturile femeilor, ale comunității LGTBI și ale migranților sunt încălcate. Chiar aici, în Europa, libertatea de exprimare, libertatea presei și dreptul la întrunire sunt atacate.
Diana Riba i Giner, eurodeputată ecologistă:
Moritz Körner, eurodeputat german liberal, membru al grupului Renew, a menționat de altfel în mod explicit situația Bulgariei, unde problemele de corupție au declanșat anul trecut ample proteste de stradă.
Este jenant faptul că SUA sancționează acum oligarhii corupți din Bulgaria, în timp ce Comisia Europeană continuă să-și dea mâna.
Moritz Körner, eurodeputat Renew:
„Datoria noastră este să protejăm drepturile cetățenilor, să protejăm banii contribuabililor din UE, să protejăm independența sistemului judiciar, pentru a avea garanții legale, pentru a proteja mass-media liberă, pentru că acesta este pilonul democrației”, a declarat și polonezul Andrzej Halicki, membru al PPE, din partea Platformei Civice, opoziția de la Varșovia.
O „stigmatizare” a statelor membre
Nu toată lumea a fost de acord cu rezoluția. Gilles Lebreton, membru al grupului Identitate și Democrație, din partea Adunării Naționale franceze, partidul lui Marine Le Pen, a subliniat că textul este „inacceptabil”.
Rezoluția „stigmatizează într-o manieră caricaturală două state, Polonia și Ungaria”, a declarat eurodeputatul, care a acuzat Parlamentul European că îi apără pe migranți și că împiedică statele membre să își modifice Constituția.
UE nu va supraviețui dacă continuă să încalce suveranitatea, identitatea națională și constituțională și tradițiile culturale ale statelor membre.
Gilles Lebreton, eurodeputat Identitate și Democrație:
În defensivă, comisarul European pentru Buget, Johannes Hahn, a subliniat că executivul UE este complet de acord că statul de drept este vital și că el a susținut nu doar înființarea postului de procuror european, ci și reformarea OLAF și inclusiv instituirea mecanismului discutat.
El a justificat însă întârzierea cu care acest mecanism va fi aplicat de necesitatea ca executivul european să se asigure că instrumentul „funcționează de la început”.
„De aceea, trebuie să vă gândiți clar la domeniile în care acest nou instrument poate fi utilizat, astfel încât să avem cu adevărat succesul în primele cazuri”, a spus Hahn.
Curtea de Justiție a UE urmează să anunțe o decizie pe tema contestațiilor depuse de Budapesta și Varșovia în toamna acestui an, cel mai devreme, scrie Politico.
În acest timp, Comisia Europeană, care va prezenta chiar luna aceasta proiectul de reguli privind implementarea regulamentului, a semnalat că mecanismul ar putea fi aplicat în a doua jumătate a anului.
Problemele presei din România, în atenția oficialilor UE
Ungaria și Polonia, acuzate în mod frecvent că au încălcat statul de drept, sunt menționate în mod repetat în textul rezoluției.
Parlamentarii europeni au criticat cele două state atât pentru tentativele de slăbire a sistemului judiciar, cât și pentru atacurile la adresa independenței presei.
Dar europarlamentarii și-au exprimat îngrijorarea că problemele din aceste țări s-ar putea extinde și în alte state membre.
Conform ziariștilor de investigație prezenți zilele trecute la Strasbourg, în discuțiile oficiale, cât și în cele neoficiale, mai mulți europarlamentari și oficiali europeni au explicat „îngrijorarea pentru cele mai recente derulări din România în privința libertății de exprimare”.
În forurile Uniunii Europene ajunseseră deja informații despre urmărirea și intimidările la adresa jurnaliștilor, cum ar fi cazurile G4Media și TVR sau Libertatea, precum și seria recentă de procese pierdute de ziariști în toată țara. De pildă, la Iași (Reporteris) sau la București (RISE), au fost obligați să nu mai scrie sau să șteargă articole „cu verdicte care amintesc de alte vremuri”, potrivit expresiei unui oficial european.
De asemenea, au șocat, conform acelorași surse, amenințările la adresa ziaristei Emilia Șercan de la Pressone, făcute de șefii Academiei de Poliție, ca și situația în care oameni din DIICOT, inclusiv șefi ai instituției, au acționat la îndemnul unui primar contra presei.