Parlamentul va adopta o declarație pentru asumarea mandatului României la șefia UE, ca proiect de țară

Actualizat pe 02 iun. 2018, 13:18

Parlamentul va adopta o declarație pentru asumarea mandatului României la șefia UE, ca proiect de țară. Propunerea a fost făcută de Titus Corlățean, la ultima ședință a Birourilor Permanent reunite. Liderul grupului minorităților, Varujan Vosganian a criticat folosirea termenului ”proiect de țară”. ”Asta e o chestiune administrativă, e bine să o facem, e bine s-o facem bine, e bine să avem grijă cum o facem ca să nu ne facem de râs, dar totuși „proiect de țară” e cam mult spus”, a spus el, în ședință. Titus Corlățean a precizat în ședința comună a conducerii celor două Camere că ”toate statele membre ale Uniunii Europene care au exercitat președinții au construit o platformă politică internă de susținere a președinției Uniunii Europene, ca și proiect de țară”.

Călin Popescu Tăriceanu a declarat, la rândul lui, că intenția de a se iniția demersurile în vederea constituirii unei platforme politice care să sprijine convenirea unei declarații prin care Parlamentul să-și exprime susținerea politică pentru profilul și coordonatele de acțiune ale președinției României la Consiliul Uniunii Europene și asumarea mandatului de președinție ca proiect de țară.

Liderul Senatului a mai propus ca ”ședința plenară a Parlamentului României pentru marcarea lansării președinției să nu se facă în ianuarie, pe 9 ianuarie” ci în luna decembrie.

”Ținând cont de faptul că este vacanța parlamentară și parlamentarii noștri riscă să nu fie prezenți, să o facem în decembrie, în decembrie, în ultima săptămână înainte de vacanță”, a spus Călin Popescu Tăriceanu.

Potrivit lui Tăriceanu, ar fi de dorit ca această declarație să se realizeze la nivelul liderilor de grup, în prealabil, care ar trebui să se consulte cu președinții partidelor din care fac parte și i-a propus lui Titus Corlățean să elaboreze un proiect de declarație.

Liderul minorităților din Parlament, Varujan Pambuccian a criticat titlul Declarației Parlamentului.

”Am și eu o rugăminte: haideți să nu spunem totuși „proiect de țară” chiar la orice lucru care durează 6 luni, 5 luni. Proiectele de țară sunt lucruri pe termen lung, care presupun viziune. Asta e o chestiune administrativă, e bine să o facem, e bine s-o facem bine, e bine să avem grijă cum o facem ca să nu ne facem de râs, dar totuși „proiect de țară” e cam mult spus”, a comentat el.

Tăriceanu i-a replicat: ”Declarația nu se va numi proiect de țară”. Domnul senator a folosit această formulă pentru a sugera nevoia de consens”, a spus Tăriceanu.

Pambuccian a intervenit: ”Nu…, consens există, e minunat, dar să avem grijă ce vorbe folosim. Asta e tot”.

Titus Corlățean Corlățean a explicat că este important acordul cu privire la platforma politică de susți n ere, indiferent cum am numi-o.

”Este prima oară în istoria României când asigurăm președinția Consiliului Uniunii Europene într-un moment în care se iau decizii care vor afecta Uniunea Europeană pe termen mediu și lung. Din punctul ăsta de vedere e nevoie de un consens politic pentru a susține o președinție de succes, dacă vrem să aibă consecințe pozitive, da? În sensul ăsta l-am numit „proiect de țară”, a mai spus senatorul PSD.

România va deține președinția Uniunii Europene în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019, ca urmare a devansării cu șase luni a tuturor președințiilor Consiliului UE în condițiile în care Londra a renunțat oficial să mai asigure președinția semestrială a Consiliului UE din perioada iulie-decembrie 2017, după referendumul din 23 iunie 2016 în care Regatul Unit a decis să părăsească blocul comunitar.

Citește și: Ce este ”Sindromul Italia”. Anul trecut, la Institutul Socola din Iași au fost internate 150 de femei

Urmărește-ne pe Google News