16 comentariiImigrația ilegală este în creștere, economia nu se simte prea bine, iar războiul din Ucraina face ca morișca conspirațiilor să funcționeze la capacitate maximă.
Aceste evoluții au propulsat partidele extremiste pe noi culmi – și, în unele țări, chiar la guvernare – alimentând temerile unor comentatori care văd o posibilă schimbare majoră spre dreapta în peisajul politic european.
Fratelli dItalia, partidul postfascist al Giorgiei Meloni, este deja la putere, în timp ce Adunarea Națională din Franța, gruparea lui Marine Le Pen, se află la doar un punct procentual de a primul loc în sondajele de opinie.
Unii observatori ar putea respinge îngrijorările, sugerând că o astfel de situație a mai fost întâlnită pe scena politică. Cele mai de succes partide de extremă-dreapta din Europa, fie că este vorba de Olanda, Austria sau Scandinavia, au o lungă istorie de succese electorale urmate de divizare internă și implozie spectaculoasă.
Cu toate acestea, scrie Politico, de data aceasta există o diferență fundamentală, care ar trebui să dea de gândit oricui îi pasă de stabilitatea politică a Europei: Germania se află în centrul furtunii.
Una este ca Finlanda sau Belgia (unde partidul separatist flamand Vlaams Belang conduce în sondaje) să vireze spre o politică de extremă dreapta. Când acest lucru începe să se întâmple în Germania însă, lucrurile se complică, scrie Politico.
În ultimul an, sprijinul pentru partidul anti-migrație și pro-rus Alternativa pentru Germania (AfD) aproape că s-a dublat, gruparea ajungând la peste 20% în sondajele de opinie – un record.
Partidul se află acum pe locul al doilea, la doar cinci puncte procentuale în spatele creștin-democraților, dar în fața social-democraților, care conduc guvernul. De fapt, de-a lungul verii, AfD a reușit să își mărească avansul față de social-democrații cancelarului Olaf Scholz, obținând și unele rezultate foarte bune la nivel local.
Migrația ilegală alimentează creșterea AfD
O mare parte din recenta popularitate a AfD poate fi atribuită luptelor interne persistente și dezbinării din coaliția lui Scholz cu verzii și liberalii. De când au preluat mandatul la sfârșitul anului 2021, membrii alianței au fost în dezacord cu privire la o mulțime de subiecte, de la politica climatică la subvențiile pentru creșterea copiilor.
Acestea fiind spuse, principalul motor al succesului AfD este aceeași problemă care a alimentat creșterea partidelor de extremă dreapta din întreaga Europă de o generație: migrația, scrie Politico.
O creștere dramatică a imigrației ilegale a însoțit ascensiunea AfD, alimentând îngrijorarea multor persoane din țară care se tem că guvernul a pierdut complet controlul asupra frontierelor Germaniei.
Poliția germană a arestat aproximativ 43.000 de imigranți care încercau să intre ilegal în Germania până acum în acest an – o creștere de peste 50% față de aceeași perioadă a anului trecut. Mulți alții au reușit probabil să treacă aceste granițe.
Creșterea, relatată pentru prima dată de cotidianul german Bild, a fost deosebit de puternică la granița Germaniei cu Polonia, unde traversările au crescut cu peste 140%.
„Am pierdut controlul asupra migrației ilegale”, a declarat săptămâna trecută Michael Stübgen, ministrul de interne al landului Brandenburg din estul Germaniei.
În același timp, Germania a înregistrat o creștere semnificativă a infracțiunilor violente, care au crescut cu peste 20% anul trecut. Mulți germani văd o legătură între creșterea nivelului criminalității și migrație.
Potrivit statisticilor poliției, străinii, care reprezintă aproximativ 16% din populația de 83 de milioane de locuitori a Germaniei, au reprezentat aproximativ o treime din toți suspecții de infracțiuni înregistrate în 2022.
Percepția că migranții reprezintă cea mai mare amenințare la adresa securității publice este alimentată de relatările aproape zilnice despre crime oribile în care străinii sunt principalii suspecți, cum ar fi două cazuri recente de violuri petrecute în Berlin.
Război și economie
Deși legătura (reală și percepută) dintre criminalitate și migrație a fost mult timp un pilon pentru AfD, ceea ce este diferit acum este faptul că dezbaterea are loc în timp ce Germania se confruntă cu cea mai gravă recesiune economică din ultimii ani, una care, potrivit unor economiști, ar putea anunța un declin fundamental al nucleului industrial al țării.
Aici intervine războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Deși AfD a avut întotdeauna o slăbiciune pentru președintele rus Vladimir Putin, principalul său punct de discuție în ceea ce privește opoziția față de război este că acesta sugrumă economia Germaniei, atât din cauza pierderii importurilor de gaz rusesc, cât și din cauza impactului sancțiunilor occidentale asupra exporturilor germane către Rusia.
În timp ce realitatea este evident mai complicată, retorica AfD are suces în multe zone ale țării, în special în fostul est comunist, unde partidul are un avans confortabil în multe zone.
O explicație a faptului că AfD nu a reușit niciodată să se impună așa cum au reușit partide similare în alte părți ale Europei este că, în ciuda mesajului său nativist și anti-sistem, economia Germaniei s-a dovedit extrem de rezistentă în ultimii ani.
Cu alte cuvinte, deși este posibil ca multor alegători să nu le fi plăcut politica de migrație a fostului cancelar Angela Merkel, aceștia se aflau totuși într-o situație economică bunăl, așa că nu au avut motive să voteze pentru AfD.
Dar acum, recesiunea economică a Germaniei amenință să schimbe această dinamică pentru prima dată de la înființarea AfD, în 2013.
Höcke sau Hitler?
Ceea ce este de izbitor în legătură cu ascensiunea AfD este faptul că partidului îi lipsește principalul ingredient care duce la succes majoritatea partidelor de extremă dreapta: un lider carismatic, scrie Politico.
De fapt, s-ar putea spune că partidul nu are niciun lider, cu atât mai puțin pe cineva de calibrul lui Meloni sau Marine Le Pen.
Duoul de la vârful partidului – Alice Weidel și Tino Chrupalla – servesc mai mult ca administratori decât ca purtători de drapel. Weidel ocupă în mod regulat ultimul loc într-un clasament al celor mai „importanți 10 politicieni” din Germania. Chrupalla nici măcar nu intră în clasament.
Această slăbiciune a dat naștere la temeri în mediul politic german cum că una dintre cele mai extreme figuri ale partidului – Björn Höcke, liderul AfD în landul Turingia, din estul țării – va deveni figura dominantă a acestuia.
Spre deosebire de majoritatea liderilor populiști care au ajuns la putere în Europa în ultimii ani, cum ar fi Viktor Orban din Ungaria sau Heinz-Christian Strache din Austria – Höcke nu este un oportunist politic, notează Politico.
Fost profesor care a studiat istoria, Höcke este un adevărat ideolog ale cărui opinii despre rasă și migrație amintesc de retorica fascistă a anilor 1930.
Luna trecută, un procuror german din Hesse a stabilit că demonstranții aveau tot dreptul să îl numească pe Höcke „nazist”. Acest lucru urmează unei sentințe din 2019 a unui tribunal german, potrivit căreia Höcke putea fi numit în mod rezonabil „fascist” în timpul unui protest.
Extremismul liderului AfD fusese evidențiat în 2019 de un experiment al postului public ZDF. Jurnaliștii au luat o serie de citate din cartea lui Höcke, „Nie zweimal in denselben Fluss”, și, fără să dezvăluie inițial sursa acestora, i-au întrebat pe deputații AfD dacă acestea par a fi opera lui Höcke sau a lui Adolf Hitler.
Suficienți deputați au considerat că citatele îi aparțin lui Hitler.
Modelul austriac
Deși Höcke nu este deosebit de popular în rândul publicului larg, influența sa asupra bazei partidului este semnificativă. La un congres recent al partidului, de exemplu, Höcke a reușit să-l instaleze pe unul dintre acoliții săi în fruntea listei de candidați ai AfD pentru alegerile europarlamentare de anul viitor.
Mesajul lui Höcke în acea zi: „UE trebuie să moară pentru ca adevărata Europă să trăiască”.
Pentru a avea o idee despre direcția în care s-ar putea îndrepta AfD, este util să privim mai la sud, în Austria, scrie Politico.
Acolo, Partidul Libertății. gruparea de extremă dreapta (FPÖ), care a fost fondat de foști naziști în anii 1950 și a servit drept model pentru AfD, conduce în sondajele naționale.
După ce a obținut câștiguri importante într-o serie de alegeri regionale recente, Partidul Libertății este favorit la câștigarea alegerilor generale de anul viitor.
Acest lucru este remarcabil nu numai pentru că platforma sa o reflectă pe cea a AfD, ci și pentru că, în această perioadă, vara trecută, austriecii se aflau exact acolo unde se află acum în sondaje verii săi germani.
Liderul Partidului Libertății, Herbert Kickl, care, ca și Höcke, este un adept al filozofiei nativiste a partidului său, și-a anunțat în mod clar intențiile.
„Scopul este să ne asigurăm că o coaliție bipartită este posibilă doar cu FPÖ – bineînțeles cu Partidul Libertății cancelar”, a spus el.