ComenteazăNoua Zeelandă organizează alegeri parlamentare în 23 septembrie 2017. Abia atunci sunt deschise urnele, însă cetățenii pot vota prin corespondență cu mult timp înainte. Buletinele de vot pot fi descărcate de pe internet, completate și trimise fie prin fax, fie prin poștă sau încărcate pe site-ul Comisiei Electorale.
Formular de vot prin corespondență în Noua Zeeleandă – septembrie 2017
Instrucțiuni de completare a formularului de vot prin corespondență în Noua Zeeleandă – septembrie 2017
Acest mecanism de vot permite ca toți cetățenii neo-zeelandezi să-și exercite dreptul constituțional, fie că sunt plecați pe mare, fie că sunt detașați la companii cu sediul în străinătate, fie că locuiesc în Ținutul “Ross Dependency” din Antarctica.
Singura condiție este ca alegătorul, atunci când completează buletinul de vot, să aibă în preajmă un martor. Legea neo-zeelandeză permite ca acesta să fie o rudă, coleg de locuință sau de serviciu, ori un asociat.
“Mare parte dintre țările care practică votul prin corespondență au proceduri destul de complicate. În ceea ce privește votul din Noua Zeelandă, este un pic diferit. În sensul că se bazează pe încrederea în cetățean. Dacă ne uităm la modul în care se face înscrierea, în care se poate vota, există o foarte mare libertate. În România, cărămida care a stat la baza votului prin corespondență cred că a fost frica. În sensul în care trebuie să avem 20-30 de sisteme de siguranță astfel încât să ne asigurăm că cetățenii români nu pot fura”, explică, pentru Libertatea, specialistul în sistemele electorale de la organizația Expert Forum, Septimius Pârvu.
Partidul Cannabisului și Partidul Internetului pot fi votate prin corespondență
Și oferta politică din Noua Zeelandă pare exotică dacă ne raportăm la scena politică din România. Autoritățile de la Wellington au adoptat o lege electorală care permite accesul pe liste oricărei organizații politice. Așa au apărut, pe lângă partidele consacrate precum cel Laburist, Partidul Verzilor sau Partidul Național, și partide mici, cu agendă controversată. Printre acestea se numară Partidul Cannabisului și Partidul Internetului.
Afiș electoral Partidul Internetului din Noua Zeelandă despre serviciile de informații – septembrie 2017
Afiș electoral Partidul Cannabisului din Noua Zeealandă – septembrie 2017
În România, legea electorală a fost modificată de curând, prin ordonanță de urgență, astfel că în prezent pot fi înființate partide doar cu trei membri. Septimius Pârvu susține că și la noi piața politică este la început și în creștere: “Să nu uităm că s-a modificat legislația și acum poți să-ți faci partid cu încă doi prieteni, spre deosebire de zecile de mii de semnături care erau necesare până acum. Cred că trebuie să mai lăsam piața să se dezvolte. Au aparut și la noi zeci de partide mici. Sunt și unele mai degrabă trăsnite, și aici mă refer la Partidul Comunist, despre care ai spune că nu prinde la public”.
O altă caracteristică a sistemului din Noua Zeelandă o reprezintă votul preferențial: poți alege să votezi și un partid, și o anumită persoană.
Votul prin corespondență în România, doar pentru diaspora
La alegerile parlamentare din decembrie 2016, românii din diaspora au putut vota pentru prima data prin corespondență. Însă doar după o înregistrare prealabilă în Registrul Electronic. Doar 8.889 de români din 55 de țări s-au înscris în sistem și doar 4.561 au trimis prin poștă plicuri cu opțiunea de vot. Cele mai multe plicuri au ajuns la București din Spania (2.794), Italia (1.228), Republica Moldova (880), Germania (618) şi Marea Britanie (594).
“A fost dată o ordonanță de urgență care a permis înscrierea on-line. Însă la noi trebuia să trimiți un plic, prin care să te înscrii, să te duci la ambasadă pentru a primi un alt plic. Ceea ce complică lucrurile un pic”, explică specialistul în sisteme electorale.
Votul prin internet, “experiment” pe soldații români
Votul prin internet, spre deosebire de votul prin corespondență, a fost implementat de statul român cu ocazia referendumului pentru revizuirea Constituției din 2003. Potrivit Centrului pentru Studiul Democrației, 1.623 de militari și polițiști aflați în misiuni internaționale au votat folosind calculatoarele puse la dispoziție de Ministerul Apărării Naționale.
“A fost un test foarte limitat, nu s-a încercat niciodată votul prin internet pentru publicul larg. Cred că un astfel de test este util. Putem însă să ajungem foarte ușor la concluzia că nu vrem, că este ușor fraudabil, că nu știm ce se întâmplă cu voturile pe traseu, că pot fi schimbate. Însă, dacă nu încercăm, nu cred că o să ajungem prea departe,” consideră specialistul Expert Forum.
Cât privește votul prin corespondență și numărul limitat de români care au ales această variantă de a vota, Septimius Pârvu consideră că România este abia la început de drum.
“Dacă ne uităm la alegerile parlamentare, votul prin poștă n-aș zice că a fost un succes. Cred că a fost un cost ridicat pentru un număr mic de voturi. Evident, este un drept pe care oamenii care trăiesc în afara țării trebuie să-l aibă. Cred că trebuie ori să schimbăm legea, ori să încercăm o serie de teste pe vot prin internet. Însă, la cum au arătat ultimii 27 de ani, cred că și următorii 10-20 ani o să aibă o caracteristică negativă. Mă refer la faptul că noi schimbăm tot timpul câte ceva. Nu apucăm să vedem ce functioneaza bine că vine un guvern nou, schimbă sistemul electoral, schimba regulile prin ordonanță de urgență”, conchide specialistul în sisteme electorale.
Alegerile generale din Noua Zeelandă au loc sâmbătă 23 septembrie. Cetățenii cu drept de vot aleg cel de-al 52-lea Parlament de la declararea independenței, în 1931.
Cum arată buletinul de vot prin corespondență în Noua Zeelandă – septembrie 2017
Printre națiunile din zona Pacificului de Sud, Noua Zeelandă, cu o populație de doar 4.430.400 de locuitori, are cea mai industrializată și cea mai puternică economie națională. Potrivit Băncii Mondiale, PIB-ul pe cap de locuitor este de 37.807 de dolari, în timp ce în România este de doar 9.387 de dolari.