5 comentariiInstanțele românești au pronunțat până acum cel puțin două sentințe definitive de acest fel. Judecătorii Curții Supreme sunt așteptați acum să explice cum trebuie interpretată legea.
Ordonanța 84/2024, care prevede că șoferii care refuză testarea cu aparatele DrugTest rămân fără permis până la obținerea rezultatelor de laborator, a stârnit un val de nemulțumiri în rândul șoferilor, determinând guvernul să revină asupra prevederii.
Diferența esențială comparativ cu șofatul sub influența alcoolului
Cabinetul Ciolacu a modificat joi, 11 iulie, ordonanța, stabilind printre altele că, dacă rezultatele testelor antidrog nu vin în cel mult 72 de ore, șoferii își vor primi permisele înapoi.
În paralel cu multiplele controverse generate de prevederea legislativă, sentințe pronunțate deja de instanțele românești arată că, inclusiv în urma unor analize de laborator pozitive, care confirmă consumul de droguri, șoferii pot fi declarați nevinovați.
Acest lucru este posibil pentru că, spre deosebire de conducerea sub influența alcoolului, unde este stabilită o valoare a concentrației de alcool în sânge (0,80 g/l) drept limita inferioară pentru încadrarea la infracțiune, în cazul drogurilor nu există vreun nivel prevăzut de lege.
Articolul din Codul Penal prevede doar că se pedepsește cu închisoare sau cu amendă „conducerea sub influenţa unor substanţe psihoactive”.
Cel puțin două sentințe definitive de achitare
Libertatea a identificat două situații în care instanțele au pronunțat sentințe definitive de achitare în cazul unor șoferi care au consumat droguri și s-au urcat la volan. Una dintre hotărâri a fost pronunțată în 2021 la Curtea de Apel Brașov, iar alta în 2020, la Curtea de Apel Timișoara.
În cazul de la Timișoara, spre exemplu, este vorba despre un tânăr care a fost oprit de Poliție pe o stradă din orașul Lugoj. Pentru că „avea un comportament euforic”, șoferul a fost întrebat de agenți dacă a consumat alcool sau droguri. Conducătorul auto a recunoscut că „în seara respectivă a consumat o ţigaretă ce conţinea marijuana”.
Șoferul a fost dus la Spitalul Municipal Timișoara, unde a fost supus testelor imunometrice pe mostră de urină şi sânge, rezultatul fiind pozitiv pentru marijuana (THC). IML Timișoara a emis două luni mai târziu buletinul de analiză toxicologică ce stabilea că „inculpatul a consumat marijuana”.
„Nu se poate stabili cu certitudine”
În timpul procesului, alocat în primă instanță Judecătoriei Lugoj, președintele de ședință a dispus realizarea unei expertize medico-legale toxicologice de către I.M.L. Timişoara. Expertiza a arătat că, la examenul clinic efectuat la Spitalul Municipal Timişoara la scurt timp după depistarea în trafic, șoferul „nu a prezentat elemente care să suspicioneze consumul de stupefiante cu excepţia midriazei pupilare, dar la final s-a consemnat că au fost constatate elemente clinice sugestive consumului recent de băuturi alcoolice sau de substanţe psihoactive”.
Judecătorul a decis că „nu se poate stabili cu certitudine perioada sau momentul în care inculpatul a asimilat substanţa psihoactivă recunoscută a fi fost administrată”. „Este necesar a se stabili dacă persoana care conduce un autovehicul se află sub influenţa unor substanţe psihoactive. Or, în speţă, având în vedere concluziile raportului de expertiză medico-legală, coroborate cu aspectele constatate în Buletinul de examinare clinică privind examenul clinic efectuat asupra inculpatului, s-a reţinut că inculpatul nu se afla, la data depistării în trafic, sub influența produsului marijuana”, se arată în sentința de achitare pronunțată de Judecătoria Lugoj și menținută, printr-o decizie definitivă, de Curtea de Apel Timișoara.
Trei sentințe de achitare la Judecătoria Zărnești
În 2023, în cazul a trei șoferi depistați la volan după ce au consumat droguri, Judecătoria Zărnești a dispus achitarea. În fiecare dintre cele trei cazuri, șoferii au recunoscut că au consumat droguri și au cerut să fie judecați în procedură simplificată. Judecătoria Zărnești a dispus însă achitarea, considerând, în fiecare dintre cele trei cazuri, că „nu s-a dovedit dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpatul, la momentul conducerii autovehiculului, se afla sub influenţa substanţei psihoactive”.
Toate cele trei sentințe de la Zărnești au fost atacate cu apel, la Curtea de Apel Brașov. Una dintre hotărâri a fost menținută. În al doilea caz, sentința de fond a fost anulată, iar șoferul a fost condamnat la plata unei amenzi penale de 3.000 de lei. Curtea de Apel Brașov a decis că, potrivit expertizei din dosar, 2 ng/ml (n.r. – nanograme pe milimetru) reprezintă o concentraţie de la care este afectată capacitatea de a conduce. Judecătorii au ajuns astfel la concluzia că „sunt îndeplinite cerinţele textului de lege care incriminează infracţiunea, inculpatul aflându-se la momentul depistării sub influenţa substanţelor psihoactive”.
În al treilea caz de la Zărnești ajuns la Curtea de Apel Brașov, procesul a fost suspendat pentru sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea explicării interpretării legii. Astfel, Curtea de Apel Brașov i-a solicitat Curții Supreme să pronunțe o hotărâre prin care să explice dacă „este suficient să se constate prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, indiferent de concentraţia acesteia, influenţa asupra capacităţii de a conduce fiind prezumată absolut, ori dacă această prezumţie este una relativă, putând fi combătută prin mijloace de probă ştiinţifice potrivit cărora, în ciuda prezenţei substanţelor psihoactive într-o concentraţie minimală, persoana nu se află sub influenţa substanţelor psihoactive, cu afectarea capacităţii de a conduce autovehicule pe drumurile publice”.
Curtea Supremă este așteptată să pronunțe o soluție, iar potrivit avocaților consultați de Libertatea, interpretarea Înaltei Curți va deveni obligatorie.
Ce a decis Curtea Constituțională pe subiect
Problema definiției infracțiunii de conducere sub influența substanțelor psihoactive a ajuns și la Curtea Constituțională a României. În 2016, Judecătoria Sectorului 6 a sesizat CCR cu excepția de neconstituționalitate a articolului din Codul Penal.
Judecătoria Sectorului 6 a reclamat că dispoziţiile legii „sunt lipsite de previzibilitate şi claritate, deoarece nu poate fi determinat cu exactitate înţelesul sintagmei «sub influenţa unor substanţe psihoactive»”. „(…) destinatarii legii nu pot să îşi dea seama dacă acţiunile lor intră sau nu sub incidenţa normei de incriminare. Totodată, în lipsa prevederii în textul de lege a unei concentraţii minime de substanţe psihoactive în sânge sau în urină, concentraţie în funcţie de care să se poată aprecia dacă o persoană se află sau nu sub influenţa unor astfel de substanţe, instanţa de judecată este pusă în dificultate cu privire la individualizarea pedepsei şi a executării acesteia”, s-a mai arătat în sesizare.
CCR a decis în 2017 că articolul din Codul Penal este constituțional pentru că „pentru constatarea consumului de substanţe psihoactive – ca şi cerinţă esenţială specifică acestei infracţiuni – este necesară analiza de laborator, care trebuie să stabilească existenţa acestor substanţe în corpul conducătorului vehiculului”.
„(…) legiuitorul nu poate prevedea un nivel minim al concentraţiei de substanţe psihoactive ca şi cerinţă esenţială cu privire la elementul material al laturii obiective în cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, infracţiune reglementată de art. 336 alin. (2) din Codul Penal. Aşa fiind, legiuitorul a înţeles să incrimineze fapta în orice situaţie de conducere a unui vehicul ulterior consumului unor substanţe psihoactive”, a decis Curtea Constituțională, prin decizia 138/2017.
Ce spun avocații
Viorel Pașca, avocat și profesor la Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara, coordonatorul tezei de doctorat a Laurei Codruța Kovesi, a declarat pentru Libertatea că articolul din Codul Penal referitor la conducerea sub influența substanțelor psihoactive este suficient de clar, iar achitarea șoferilor depistați cu droguri în sânge, în urma analizelor de laborator, este nelegală. „Pur și simplu, în momentul în care ai drog în sânge, ești vinovat. Nu cred că sunt soluții bune (n.r. – cele de achitare) și cred că sunt izolate”, a declarat avocatul Pașca.
La rândul său, avocatul Arcadie Anastasescu, fost judecător, a declarat că prezența drogurilor în sânge poate să nu influențeze capacitatea de a conduce, dar „doar medicii legiști sunt în măsură să spună asta”. „În materia penală este un principiu al legalității incriminării. Dacă reglementarea este precară se poate discuta. Deocamdată, pe baza determinărilor medicilor legiști se poate aprecia dacă acea prezență (n.r. – de droguri), în concentrația respectivă a determinat sau nu afectarea capacității de a conduce pe drumul public”, a explicat avocatul Anastasescu.
„Intenția legiuitorului asta a fost”
Avocatul Adrian Stan, profesor la Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara, susține că, în ciuda sentințelor de achitare care spun că șoferii care au consumat droguri nu sunt neapărat sub influența substanțelor, cei mai mulți judecători și specialiști în drept penal consideră că un șofer depistat cu droguri în sânge este automat sub influența substanțelor psihoactive.
„Opinia unor profesori reputați de drept penal este că intenția legiuitorului a fost aceea de a bloca orice consum de droguri, indiferent dacă în mod concret ești sub influență sau nu. Și eu cred că așa este corect. Sunt avocat în penal, dar părerea mea, ca jurist, până la urmă, poate să difere de aceea de avocat angajat într-o anumită cauză. Și părerea mea este că intenția legiuitorului, tocmai pentru că e foarte dificil de stabilit un plafon, a fost aceea de a pedepsi orice urcare la volan postconsum”.
Adrian Stan, avocat și profesor de Drept:
Adrian Stan a mai subliniat, în susținerea opiniei sale, că, spre deosebire de alcool, care poate fi cumpărat legal, drogurile, consumate înainte de urcarea la volan, sunt procurate ilegal, ca urmare a comiterii altor infracțiuni.
„Alcoolul se vinde la magazine. A consuma alcool, a deține alcool și a manipula alcool nu e ilegal. O persoană care a consumat droguri înainte de a se urca la volan este o persoană care a manevrat droguri, care se află într-un anturaj unde se consumă droguri. Când se consumă droguri, s-au cumpărat și s-au vândut. Consumatorul e, de fapt, ultima verigă a unui lanț de trafic de droguri. Prin prisma acestei păreri, este o chestiune de politică penală. Adică, începi să-l sancționezi și pe consumator, pentru că dacă consumatorul nu cere, nici nu i se vinde”, a explicat avocatul Adrian Stan pentru Libertatea.
Explicațiile specialiștilor în toxicologie
Alina Anton, doctor în farmacie și asistent universitar la Catedra clinică universitară, toxicologie, industria medicamentului, management și legislație, a explicat pentru Libertatea că analizele de laborator permit identificarea exactă a substanțelor din sânge, iar o persoană depistată cu droguri în sânge este automat sub influența drogurilor, diferența făcând-o doar gradul de influență pe care drogurile îl au asupra persoanei care a consumat.
„În momentul în care substanța este identificată în sânge, persoana este considerată sub influență. Indiferent de concentrație, capacitățile conducătorului auto vor fi influențate în diferite măsuri. Există foarte mulți factori care pot să interfereze. Începând de la consum asociat de alte alimente sau substanțe, continuând cu capacitatea de metabolizare a organismului, aceste efecte pot fi diferite. Cert este că substanțele pot interfera cu sistemul nervos central și cu capacitățile acestuia. De asta și sunt numite substanțe psihoactive, care afectează acest sistem”.
Alina Anton, doctor în farmacie:
Experta a mai explicat că dacă substanțele psihoactive sunt prezente doar în urină, înseamnă că persoana a consumat droguri, dar la recoltarea probei nu a fost sub influența stupefiantelor.
Foto: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu