ComenteazăFranța, Germania și Marea Britanie, cele trei țări europene co-semnatare ale acordului nuclear iranian au declanșat la începutul săptămânii mecanismul de reglare a litigiilor prevăzut în acord pentru a forța Teheranul să onoreze angajamentele sale.
Decizia, criticată de Teheran, semnalează posibila moarte a acordului care ar fi trebuit să asigure că Iranul nu va obține arma nucleară. Asta după ce Donald Trump a decis retragerea unilaterală a SUA din înțelegere, în 2018, iar Iranul însuși a început în ultimele luni să renunțe la angajamentele luate.
Decizia europenilor este un joc periculos, crede Julien Barnes-Dacey, director al programului pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord în ECFR.
”Acordul este ”pe aparate” și statele europene cred că dacă activează acest mecanism pot crește presiunea de pe umerii Iranului, pentru a-l determina să se întoarcă în acord. Dar cred că este un joc foarte periculos, pentru că Iranul ar putea pur și simplu să renunțe în cele din urmă și să ia măsuri care vor face ca menținerea oricărei variante a acordului să fie foarte dificilă”, spune Barnes-Dacey.
Ce s-ar putea întâmpla în condițiile în care Iranul părăsește acordul?
Donald Trump a anunțat, cu emfază, că Teheranul nu va deține niciodată arma nucleară, un avertisment lansat deja de mai multe ori și de Israel.
”Cred că dacă acordul se prăbușește în totalitate, lucru care nu s-a întâmplat încă, atunci regiunea va intra într-o nouă perioadă de risc și incertitudine, cu șanse mari pentru o acțiune militară din partea Israelului sau SUA, care vor vrea să se asigure că programul nuclear al Iranului nu va avansa”, spune expertul ECFR.
Inevitabil, regimul de la Teheran va supraviețui
Protestele de weekendul trecut din Iran, care au venit la puțin timp după cele din noiembrie 2019, au pus autoritățile sub presiune, dar o schimbare de regim pare improbabilă, în ciuda nemulțumirii cetățenilor după doborârea avionului de către forțele Teheranului.
Cred că autoritățile se află sub o presiune imensă, din punct de vedere politic și economic, dar cred că în mod aproape inevitabil, regimul iranian va folosi toate măsurile, inclusiv mecanisme coercitive, pentru a rămâne la putere și pentru a reprima orice formă de protest.
Julien Barnes-Dacey, expert pe Orientul Mijlociu al ECFR:
Pe plan extern, situația rămâne tensionată. Confruntarea dintre SUA și Iran va continua, cu noi crize, chiar dacă acestea nu vor duce la un conflict deschis, crede expertul.
În ceea ce privește uciderea lui Qassem Soleimani de către americani, aceasta este o lovitură, dar nu va determina o schimbare majoră de situație în regiune în viitor.
”Clar, Soleimani era foarte importat și pierderea va fi simțită. Dar Iranul este un stat instituțional, cu structuri de securitate puternice. Soleimani va fi înlocuit de cineva care poate nu va avea aceeași carismă și capacitate strategică. Deci da, va fi o pierdere, dar nu cred că va fi o lovitură decisivă pentru capacitatea Iranului de a proiecta influență și putere asupra regiunii”, spune Barnes-Dacey.
Mai mulți militari europeni în Orientul Mijlociu?
Pe viitor, șansa unei de-escaladări a conflictului SUA-Iran ține de implicarea ambelor părți în negocieri directe.
”Trump își dorește foarte mult să aibă noi negocieri. Vrea un nou acord cu Iranul, dar nu vrea să facă pașii necesari pentru a aduce Iranul la masa tratativelor. Dacă ne uităm la eforturile lui Emmanuel Macron, scopul său este chiar cel de a-i duce pe iranieni și pe americani la negocieri directe”, spune expertul.
Până atunci, Trump a cerut implicarea mai puternică a NATO în regiune, iar acest lucru s-ar putea traduce prin sporirea numărului de militari europeni.
Vom vedea membrii europeni ai NATO oferindu-se să își crească participarea la alianța anti-ISIS, astfel ca americanii să își retragă o parte din trupe. Dar SUA vor continua să joace rolul dominant. Iar dacă americanii vor alege o retragere mai semnificativă, atunci și alte state vor urma exemplul pentru a se retrage din regiune.
Julien Barnes-Dacey, expert pe Orientul Mijlociu al ECFR:
Zilele trecute, unul dintre cei care și-a anunțat sprijinul pentru solicitarea lui Trump a fost chiar președintele României, Klaus Iohannis.
”Fără a fi afectat efortul aliat la Marea Neagră, România va susține o implicare sporită a NATO în Orientul Mijlociu și în combaterea terorismului”, a declarat joi președintele Klaus Iohannis, la întâlnirea cu ambasadorii străini.