BOR răspunde Institutului „Elie Wiesel”: „Unii sfinţi au avut gesturi greu de înţeles. Biserica ia în considerare schimbarea vieţii păcătosului”

„Biserica Ortodoxă Română, în calitatea sa de cult recunoscut, are dreptul de a analiza şi a se pronunţa, potrivit propriilor criterii religioase”, subliniind şi faptul că „ia în considerare schimbarea vieţii păcătosului”, a precizat Patriarhia Română.

Având în vedere comunicatul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, referitor la canonizările părinţilor Ilarion Felea, Ilie Lăcătuşu şi Dumitru Stăniloae, Biroul de Presă al Patriarhiei Române a adus o serie de lămuriri.

Potrivit comunicatului BOR, „Biserica Ortodoxă Română, în calitatea sa de cult recunoscut, are dreptul de a analiza şi a se pronunţa, potrivit propriilor criterii religioase, în ceea ce priveşte canonizarea unor persoane din Patriarhia Română. În cadrul procesului de canonizare, Biserica Ortodoxă Română desfăşoară o activitate de cercetare minuţioasă a vieţii persoanelor propuse prin raportare la modul în care acestea şi-au schimbat viaţa”. 

În ce constă procesul de canonizare

Procesul de canonizare constă exclusiv în recunoaşterea sfinţeniei pe baza dovezilor consistente şi mărturiilor credibile. Astfel, în cazul trecerii fiecărei persoane în rândul sfinţilor (canonizare) s-a ţinut cont de mai multe criterii canonice, istorice şi pastoral-misionare, din care reţinem următoarele:
1. Viaţa sa curată şi sfântă;
2. Mărturisirea dreptei credinţe până la sfârşitul vieţii;
3. Aspru nevoitor, împodobit cu multe virtuţi;
4. Dragostea şi spiritul de jertfă manifestat faţă de cei aflaţi în nevoie;
5. Mărturisitor al lui Hristos în temniţele comuniste;
6. A dobândit de la Dumnezeu darul facerii de minuni;
7. S-a bucurat de o cinstire constantă din partea credincioşilor.

Recomandări

Cât a costat nesimțirea lui Iohannis

Patriarhia a menţionat „că unii sfinţi care sunt cinstiţi în Biserica Ortodoxă au avut, în anumite momente ale vieţii, atitudini şi gesturi greu de înţeles sau contrare chiar învăţăturii creştine, însă Biserica ia în considerare schimbarea vieţii păcătosului şi, mai ales, modul în care şi-au încheiat viaţa, fără însă ca, prin această atitudine, să fie încurajate (sanctificate) anumite derapaje pe care respectivele persoane le-au avut în timpul vieţii”.

Totodată, Patriarhia a oferit exemplele Sfântului Apostol Pavel, al Sfintei Maria Egipteanca și cel al Sfântului Proroc şi Împărat David, precizând că şi sfinţii au avut unele căderi de-a lungul vieții.

„De aceea trebuie să privim în special la cum şi-au încheiat viaţa – adică la o înaltă măsură a desăvârşirii – nu doar la greşelile sau păcatele săvârşite pe parcursul existenţei lor pământeşti”, a transmis Patriarhia Română.

„Clerici care au exprimat opinii antisemite”

Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (INSHR-EW) a condamnat miercuri, într-un comunicat, decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 12 iulie 2024 de a include pentru aprobarea canonizării pe unii clerici care au exprimat opinii antisemite sau au promovat curentul toxic legionar, în anii ’30 şi ’40.

Recomandări

Problema accesului facil la locuințe în România. Vincze Enikő, activistă pentru dreptate locativă: „Gradul de profitabilitate contribuie masiv la creșterea permanentă a prețurilor” | Interviu

Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a aprobat 16 canonizări, printre care cele ale lui Dumitru Stăniloae, Arsenie Boca, Ilie Cleopa. Părintele Dumitru Stăniloae, profesor de teologie la Sibiu şi la Bucureşti, va fi canonizat cu titulatura Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae şi va fi sărbătorit în 4 octombrie, Arsenie Boca, având titulatura Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop, va fi sărbătorit în ziua de 28 noiembrie; iar părintele arhimandrit Cleopa Ilie, stareţul Mănăstirii Sihăstria, va avea titulatura Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria, fiind sărbătorit în ziua de 2 decembrie.

Printre cei 16 sfinți pentru care s-a aprobat canonizarea de către Biserica Ortodoxă Română se află și părintele Ilie Lăcătușu, despre care Institutul Elie Wiesel avertizase că a fost un preot legionar și misionar în Transnistria în anii 1942-1943.

FOTO: Basilica.ro

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro