În urmă cu două luni, Comisia Europeană a cerut includerea patriarhului rus în rândul oficialilor ruşi vizaţi de sancţiunile blocului comunitar, dar propunerea nu a întrunit unanimitatea necesară în Consiliul UE întrucât Ungaria s-a opus. Liderii europeni au renunțat atunci la măsură pentru a ajunge la un acord privind embargoul asupra petrolului importat din Rusia.
Chiar şi fără o decizie oficială a UE, autoritățile lituaniene au luat această măsură din proprie iniţiativă.
„Este vorba despre sancţiuni naţionale care pot fi aplicate fără să existe o decizie europeană”, a explicat viceministrul lituanian de externe, Mantas Adomenas.
Potrivit acestuia, decizia este rezultatul declaraţiilor lui Kirill de susţinere a agresiunii ruse împotriva Ucrainei, precum şi al comentariilor sale conform cărora guvernul lituanian incită la ură împotriva ucrainenilor.
În urma războiului din Ucraina, dieceza din Vilnius a Bisericii Ortodoxe a Lituaniei a trimis Bisericii Ortodoxe a Rusiei o solicitare pentru a obţine statutul de biserică autocefală.
Patriarhul Kirill a descris agresiunea rusă drept un război contra „forţelor răului” care „luptă împotriva unităţii” dintre Ucraina şi Rusia şi a elogiat valorile tradiţionale ruse ce rezistă în faţa unui Occident „decadent”, menţionând în special paradele gay, a căror organizare înaltul prelat rus a descris-o drept un fel de „test de loialitate” pe care statele occidentale îl impun celor care vor să facă parte din clubul lor.
Marea Britanie a fost prima țară care a impus sancțiuni împotriva patriarhului Kirill, pentru „sprijinul proeminent acordat agresiunii militare ruse în Ucraina”.
Și Canada a impus ulterior sancțiuni care îl vizează pe șeful Bisericii Ortodoxe Ruse.
Foto: Profimedia Images
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina