ComenteazăPatronatele acuză că ordonanța, prin care s-a schimbat legislația în domeniul energiei și gazelor, nu a fost niciodată în dezbatere publică.
Radu Burnete de la Confederația Patronală Concordia, care reprezintă atât companiile de utilități și gaze, cât și alte ramuri din economie, de la industria auto la cea a berii, de la software la turism și retail, spune că „nu există soluții magice”, iar pragul de 1.300 de lei până la care statul compensează furnizorii „a fost scos din pix”.
Acesta spune că înțelege ideile de la care a pornit Executivul, dar avertizează că efectele ar putea fi contrare. „Acum riscăm să falimentăm un mare furnizor și nu știm cum vom scoate cămașa”, avertizează el.
Burnete mai spune că „dacă pui niște cifre aiurea pe o idee bună, iese invers decât ți-ai dorit”.
„Plafonul a fost scos din pix”
Libertatea: Care este exact problema cu ordonanța, din perspectiva patronatelor?
Radu Burnete: La ultima ordonanță, cea din aprilie, am avut un grup de lucru la Guvern, am lucrat timp de o lună, dar apoi au făcut tot ce au vrut și așa a apărut problema actuală. Acum riscăm să falimentăm un mare furnizor și nu știm cum vom scoate cămașa. Îi punem pe furnizori să finanțeze măsura, dar trebuie să le dăm și banii.
– Care este impactul? Am văzut un plafon de 1.300 lei pe MWh de energie decontat furnizorilor.
– Plafonul pentru furnizori a fost scos din pix. Înțeleg care este scopul: să scadă prețul energiei pe piață. Dar trebuie să umbli cu multe mănuși. Am tot spus că legislația trebuie modificată, dar nu așa.
„Toată lumea trebuie să piardă câte puțin”
– Ați scris pe Facebook despre mai multe exemple în care statul a luat decizii în energie, fie că a redus subvențiile la energia verde sau a schimbat legislația ce a dus la plecarea Exxon din România. Dar unele dintre măsuri nu trebuiau luate? De exemplu, industria se plângea încă de atunci că din cauza subvenției la energia regenerabilă vor ajunge să închidă.
– Realitatea pe care nu vor să o vadă politicienii este că nu există o soluție-minune. Toată lumea trebuie să plătească, atât marii consumatori, cât și cei mici și trebuie să facem și investiții verzi. Adică trebuie să găsim un echilibru, astfel încât toată lumea să piardă câte puțin. Nu există o soluție magică.
– Alte țări europene ca Spania sau Polonia reduc TVA-ul la energie. De ce credeți că nu se aplică o astfel de soluție și în România? Este pentru că a propus-o USR-ul sau pentru că Guvernul nu are garanția că reducerea de taxe se va vedea în preț?
– Ministerului Finanțelor îi place să vadă cum cresc încasările la TVA. Înțeleg de ce nu vor. Dar ce companie mare din România și-ar permite să nu o aplice? La carburanți, companiile au aplicat reducerea oferită de Guvern. Împărtășim și îngrijorările, și obiectivele Guvernului. Dar dacă pui niște cifre aiurea pe o idee bună, iese invers decât ți-ai dorit.
Ce este Confederația Patronală Concordia
Confederația Concordia include 15 organizații patronale, conținând în total 1.900 de companii cu afaceri totale de 56 miliarde de euro în România, echivalentul a 26% din Produsul Intern Brut al țării.
Acestea totalizează 330.000 de angajați, 7% din totalul angajaților din mediul privat.
Ce prevede ordonanța
- Ordonanța aprobată joi de Guvern menține plafoanele anterioare cu privire la preț, dar scade cantitățile. Românii care consumă sub 100 kWh pe lună vor plăti 0,68 lei/kWh, iar cei care consumă sub 255 kWh pe lună vor achita 0,8 lei/kWh. Firmele vor avea un preț maxim de 1 leu/kWh, dar doar pentru 85% din energia consumată.
- Apare un plafon de 1.300 de lei/MWh până la care statul compensează furnizorii pentru energia livrată.
- Actul normativ prevede și introducerea unei taxe ce trebuie achitată în energie, inclusiv de furnizori și traderi. Până acum plăteau o supraimpozitare doar producătorii.
- Schema a fost prelungită de la 31 martie 2023 până la 31 august 2023.