Andrei-Marian Stoian este fiu de preot şi elev în clasa a XI-a la Seminarul Teologic „Sf. Ap. Andrei” Galaţi. De când era foarte mic i-a plăcut să privească stelele de pe cer, iar părinţii săi, care i-au înţeles pasiunea pentru astronomie, l-au sprijinit în tot ceea ce şi-a propus şi i-au cumpărat prima lunetă.
„Sunt pasionat de astronomie de când eram în clasa a III-a, de aproximativ opt ani. Am început cu o lunetă cumpărată de părinţi şi am ajuns în timp la un sistem performant pentru observaţiile astronomice”, spune Andrei.
Pasiunea pentru astronomie l-a făcut să devină membru al Astroclubului “Călin Popovici” care funcţionează pe lângă Observatorul Astronomic al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi, iar împreună cu Ovidiu Tercu, coordonatorul Observatorului, are de câţiva ani o strânsă colaborare care s-a concretizat prin descoperirea mai multor stele variabile.
De altfel, primul rezultat remarcabil al elevului pasionat de astronomie a fost descoperirea stelei variabile Schela V1 în noaptea de 2 spre 3 ianuarie 2017.
„Am început să comunic cu domnul Ovidiu Tercu şi de acolo am dus această pasiune la extrem. Am fost impresionat de activităţile de la Observator. Prin 2013, am început să observ asteroizi şi apoi am vrut să continui în domeniul cercetării stelelelor variabile. Am observatorul acasă, iar telescopul principal are diametrul oglinzii principale de 130 mm f/5 şi camera CCD Atik 314L+. Prima mea descoperire de stele variabile a fost făcută întâi la Observatorul de la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii din Galaţi cu domnul Ovidiu Tercu; am descoperit stelele variabile Galaţi V8 şi V9, reanalizând baza de date. A fost ceva extraordinar; am ştiut că am găsit ceva acolo pe cer, iar după aceea a urmat descoperirea stelei Schela V1, în noaptea de 2 spre 3 ianuarie 2017”, afirmă băiatul.
După ce anul trecut a realizat descoperirea stelei Schela V1, de curând el a mai realizat o performanţă în acest domeniu prin descoperirea a patru noi stele variabile, care vor purta, la rândul lor, numele comunei din care este originar: Schela V2, Schela V3, Schela V4 şi Schela V5.
„Ulterior, am reuşit să descopăr şi aceste patru noi stele variabile. Am vrut să pun numele stelei Schela deoarece este comuna din care provin pentru că aşa am considerat. Decât să poarte numele meu, mai bine pe cel al comunei din care provin”, a spus Andrei.
Schela V3 şi Schela V5 sunt stele variabile de tipul EW (W Ursae Majoris) numite şi binare în contact. Cele două stele au perioada de 9, respectiv 7 ore. Stelele variabile de tip W Ursae Majoris sunt un sistem format din două stele care orbitează în jurul centrului comun de masă. Aceste stele ale sistemului binar au suprafeţele în contact şi se deformează reciproc, având forme elipsoidale datorită atracţiei gravitaţionale şi a rotaţiei rapide. În acelaşi timp aceste stele se eclipsează reciproc, ceea ce face să existe o variaţie a strălucirii sistemului binar. Schela V2 şi Schela V4 sunt stele variabile de tipul EA (β Persei/Algol). Aceste stele au perioada de aproximativ 21 de ore, respectiv 2 zile şi 21 de ore. Stelele variabile de tipul EA sunt sisteme formate din două stelele care orbitează în jurul centrului comun de masă. Aceste stele ale sistemului binar nu au suprafeţele în contact dar se deformează reciproc, având forme elipsoidale datorită atracţiei gravitaţionale dar şi a rotaţiei rapide. În acelaşi timp aceste stele se eclipsează reciproc, ceea ce face să existe o variaţie a strălucirii sistemului binar.
Descoperirea stelelor Schela V2 şi Schela V4, de tipul EA, premieră naţională în astronomie
Observaţiile astronomice au putut fi realizate şi datorită ajutorului oferit de către Primăria Schela şi a Consiliului Local Schela, care au facilitat achiziţionarea unei monturi mai performante, ce a îmbunătaţit precizia echipamentului, dar şi calitatea observaţiilor astronomice.
Toate datele au fost raportate către Asociaţia Americană a Observatorilor de Stele Variabile (AAVSO – American Association of Variable Stars Observers), unde au fost incluse în baza de date internaţională a stelelor variabile, confirmându-se astfel aceste descoperiri. Patru din cele cinci stele variabile descoperite de către elevul Andrei-Marian Stoian se află în zona circumpolară din România şi pot fi observate pe tot parcursul anului.
În continuare, Andrei vrea să devină preot, fără să renunţe la pasiunea sa pentru astronomie.
„Până la urmă este o legătură între ambele. Dumnezeu nu a făcut lumea doar sa iti placa tie, dar şi să poată fi descoperită şi cercetată. Vreau să studiez în continuare teologia, dar şi astrofizica şi astronomia; să fiu un preot astronom”, mai spune Andrei.
Citește și: VIDEO. Președintele Iohannis reacționează în scandalul momentului: ”Niște penali fac o încercare disperată să atace și să discrediteze DNA”
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro