Recomandările Băncii Mondiale pentru reformarea sistemului românesc de pensii. Ce ar schimba experții la pensiile militare și de serviciu

O măsură este impozitul progresiv asupra suplimentului la pensiile de serviciu finanţate de la buget. În acest fel vor fi afectate însă pensiile magistraţilor, care primesc, în marea majoritate, pensia de serviciu de la buget, nu din contribuții.

O altă recomandare este modificarea regulilor de indexare pentru prestaţiile magistraţilor. „Nu numai că beneficiul este mult mai mare decât în sistemul general, dar indexarea pe salarii este și mai generoasă, crescând inegalitatea în timp”, arată Banca Mondială.

Experţii mai recomandă și renunţarea la pensiile acordate personalului aviaţiei civile, pentru că „mulți dintre ei lucrează în sectorul privat”.

Pensiile militarilor

În raportul Băncii Mondiale se arată că „modificările la planul de pensii militare care au avut loc în perioada 2015-2019 sunt de așteptat să aibă un impact pe termen lung, având ca rezultat scăderea treptată a cheltuielilor cu pensiile militare ca pondere din PIB și, în timp, reducerea generozității prestației în comparație la prestaţia medie în sistemul general de pensii”.

În 2019 pensia militară medie era de 3 ori mai mare decât cea din sistemul general, se mai arată în raportul prezentat de Ministerul Muncii.

Recomandări

Adolescentă de 15 ani, violată de o familie din Otopeni, care a luat-o din staţia de autobuz. Cei doi inculpaţi, soţ şi soţie, sunt judecaţi în libertate

În acest context, au fost propuse patru scenarii:

1. Menținerea actualelor prevederi legislative

Acest scenariu ia în considerare o rată de înlocuire de 65% pentru o formulă de beneficii pentru carieră pe 25 de ani, cu o reducere (sau creștere) de 1% pentru fiecare an de serviciu sub (sau peste) ținta de 25 de ani și baza de venit de 6 luni pentru calcul al pensiilor.

În timp ce pensia medie brută astăzi reprezintă aproximativ 77% din salariul mediu pe economie, se preconizează că acest raport va scădea la 63% până în 2030 și va scădea sub 50% până în 2037.

Impactul pe termen lung al reformelor ce au vizat pensiile militare în trecut ar reduce rata beneficiilor pe termen lung la niveluri comparabile cu pensia generală, spune Banca Mondială.

2. Perioada de referință de 12 luni

Această măsură va avea „un impact modest asupra cheltuielilor cu pensiile și asupra nivelurilor pensiilor în comparație cu scenariul de bază”, spune Banca Mondială.

Cheltuielile totale cu pensiile sunt reduse cu cel mult 2% în perioada de simulare și rămân la niveluri similare față de valoarea de referință pe toată perioada de simulare.

3. Rata de înlocuire de 45%

Acest scenariu presupune o modificare a formulei, astfel încât rata țintă de înlocuire să scadă la 45% pentru o carieră de 25 de ani în sistem.

Recomandări

Primul mare eșec al lui Ciolacu în politica externă: comisar pentru muncă. Cum a ajuns România de la portofolii grele la o funcție simbolică

Acest scenariu ar reduce semnificativ cheltuielile cu pensiile și nivelul beneficiilor. Cheltuielile cu pensiile vor scădea semnificativ după 2027, ajungând la 0,6% din PIB până în 2047 și apropiindu-se de 0,5% din PIB până în 2070. Nivelurile relative ale beneficiilor scad mai rapid în acest scenariu.

„Pe termen lung, acest scenariu nu ar duce la reducerea cheltuielilor”, spune Banca Mondială, potrivit ministerului condus de Marius Budăi.

4. Perioada de referință la nivelul întregii cariere

Acest scenariu evaluează impactul prelungirii perioadei de referință pentru calcularea câștigurilor medii de la perioada curentă de 6 luni la o medie pe întreaga carieră.

Rezultatele acestei modificări ar fi similare cu rezultatele menționate pentru scenariul anterior – cheltuielile cu pensiile scad sub 0,6% din PIB după 2047 și sub 0,5% după 2068.

Raportul dintre pensia militară medie și salariul mediu pe economie scade în acest scenariu sub 60% după 2029 și ajunge la 30% până în 2060, cu prestații medii puțin mai mici spre sfârșitul perioadei.

Pensiile civile de serviciu

Eliminarea imediată a tuturor acestor beneficii, îngheţarea pensiilor de serviciu, stabilirea unui nou plafon de referinţă pentru noii pensionari şi reformarea tuturor acestor pensii sunt scenariile propuse de Banca Mondială.

Recomandări

Cum arată trenul-spital secret folosit pentru evacuarea soldaţilor răniţi în Ucraina | VIDEO

Astfel, autorităţile române au la dispoziție patru variante pentru pensiile de serviciu din sectorul civil, care includ pensiile magistraţilor şi personalului auxiliar, ale diplomaţilor, personalului parlamentar, aeronautic civil şi ale angajaţilor Curţii de Conturi.

Unul dintre scenarii este „eliminarea imediată a tuturor pensiilor de serviciu sau eliminarea pensiilor de serviciu pentru toţi cei care nu au acumulat încă vechimea care le dă dreptul la aceste pensii la o anumită dată”. Impedimentul ar fi că „este foarte probabil ca o astfel de decizie să fie contestată în instanţă”.

Al doilea scenariu prevede „îngheţarea tuturor pensiilor de serviciu”, adică „stoparea acumulării de beneficii suplimentare în viitor, fără a afecta drepturile deja câştigate”. „Cu toate acestea, pentru persoanele care la data respectivă nu întrunesc condiţiile de pensionare, se elimină integral dreptul la pensie de serviciu”, spun experții.

Al treilea scenariu include stabilirea unui nou plafon de referinţă pentru pensionarii nou intraţi în sistem. Astfel, toţi lucrătorii nou-intraţi după o anumită dată ar fi eligibili pentru pensii mult mai mici faţă de cele aflate în plată. Impedimentul este că s-ar putea crea o discriminare între lucrătorii aflaţi în situaţii similare, spun experții.

A patra opţiune a formulată de Banca Mondială este cea a reformării pensiilor de serviciu pentru toţi. 

Datele făcute publice duminică, 26 februarie, precizează că scenariile propuse nu se referă la indemnizaţiile parlamentarilor şi primarilor.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro