Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respins atât contestaţiile formulate de Remus Truică, prinţul Paul, avocatul Robert Roşu, Dan Andronic, Claudiu Mateescu şi Marius Marcovici, cât şi pe cele ale procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie Braşov şi a menţinut măsurile preventive dispuse de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Braşov.
Decizia instanţei supreme este definitivă, astfel că Remus Truică, prinţul Paul şi Robert Roşu rămân în arest la domiciliu, iar Dan Andronic, Claudiu Mateescu şi Marius Marcovici, fost consilier al lui Călin Popescu Tăriceanu, vor fi cercetaţi sub controlul judiciar.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) Braşov au cerut ICCJ arestarea preventivă a inculpaţilor din dosarul retrocedării ilegale de terenuri, în timp ce Truică, prinţul Paul, Roşu, Andronic, Mateescu şi Marcovici au solicitat înlocuirea măsurilor preventive dispuse de Curtea de Apel Braşov cu alte măsuri.
Remus Truică este acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă, spălare a banilor, complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită, prinţul Paul, de cumpărare de influenţă, spălarea banilor şi complicitate la abuz în serviciu, Dan Andronic, de constituirea unui grup infracţional organizat, în forma aderării, şi complicitate la trafic de influenţă, avocatul Robert Roşu, de constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă, complicitate la spălarea banilor şi complicitate la abuz în serviciu, Marius Marcovici, de constituirea unui grup infracţional organizat, complicitate la trafic de influenţă şi spălarea banilor, iar Claudiu Mateescu, de constituirea unui grup infracţional organizat, în forma aderării, şi complicitate la trafic de influenţă. Potrivit procurorilor DNA Braşov, începând din anul 2006, prinţul Paul i-a promis lui Remus Truică şi asociaţilor lui din grupul infracţional, între care Robert Roşu, Marius Marcovici, Lucian Mateescu şi Dan Andronic, o cotă parte importantă, între 50% şi 80%, din valoarea bunurilor pe care le revendica şi, ulterior, le-a şi dat acestora bunurile, pe măsura obţinerii lor, în schimbul intervenţiei membrilor grupului pe lângă funcţionari publici cu atribuţii în reconstituirea sau retrocedarea dreptului de proprietate din Bucureşti şi din alte judeţe sau pe lângă judecători.
Prinţul Paul, Remus Truică şi ceilalţi membri ai grupului „au ascuns natura ilicită a înţelegerii, prin încheierea în 1 noiembrie 2006 a unui contract de cesiune, cu privire la bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii, între prinţul Paul şi SC Reciplia SRL, reprezentată de Remus Truică”, conform DNA.
Anchetatorii susţin că decizia de restituire este abuzivă, „cererea nefiind însoţită de documente justificative din care să rezulte calitatea de moştenitor îndreptăţit sau incidenţa Legii 10/2001 raportat la situarea terenului, iar acesta nu a fost identificat potrivit legii, cauzându-se prejudicierea statului român cu suma de 135.874.800 euro (echivalent a 500.399.713 lei)”.
În 2013, prinţul Paul a dat în judecată Ministerul Transporturilor, Ministerul Sănătăţii şi alte instituţii, cerând restituirea a 57.370 mp din fosta Fermă regală Băneasa şi plata unor despăgubiri pentru 25.642,96 metri pătraţi din aceeaşi proprietate.
În 6 decembrie 2013, Tribunalul Bucureşti i-a admis cererea şi a obligat Institutul de Cercetare- Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor să emită dispoziţia de acordare de măsuri reparatorii pentru suprafaţa de 25.642,96 mp din imobil, în condiţiile Legii 165/2013.
Prinţul Paul a mai cerut instanţei obligarea Regiei Autonome Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian ROMATSA şi Ministerului Transporturilor la restituirea în natură a suprafeţei de 28.780 mp şi obligarea Ministerului Sănătăţii şi Institutului Naţional de Cercetare- Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie „Cantacuzino” la restituirea în natură a 28.590 de metri pătraţi din imobilul de 268.764 mp, cunoscut ca Ferma regala Băneasa.
De asemenea, prinţul Paul a solicitat, în situaţia în care restituirea terenurilor în natură nu este posibilă, obligarea pârâţilor la acordarea unor imobile de aceeaşi valoare în compensare sau acordarea de măsuri reparatorii.
 

Urmărește-ne pe Google News