ComenteazăÎn mai multe sectoare din București se face slalom printre copaci pentru noi trotuare din pavele. Cele mai răspândite exemple sunt cele din sectoarele 3 și 5.
În cel păstorit de Robert Negoiță, unele trotuare trec și prin grădinile blocurilor, așa cum a arătat PressOne într-un articol publicat în martie.
În sectorul 5, unde se întâmplă același lucru, Garda de Mediu București a amendat cu 80.000 de lei firmele Primăriei Sector 5 care au amenajat cu pavele o stradă prin reducerea spațiului verde.
Lupta beton versus verde nu e ignorată de unii locuitori, care fac constant solicitări la Garda de Mediu.
Pentru a demonstra diferențele, ei folosesc, pe lângă imagini vechi cu locurile umplute de betoane, și Registrul Spațiilor Verzi al Bucureștiului, o hartă din 2013.
Care nu este însă recunoscută de Garda de Mediu. Lucru admis chiar de Primăria Municipiului București.
Garda de Mediu spunea despre cel existent că e nul
Locuitorii sectorului 3 fac sesizări, în diverse forme, încă din anii trecuți sau de lunile trecute.
Ziarul a publicat un răspuns al Gărzii de Mediu din martie 2023, în care comisarii au sancționat contravențional Direcția de Administrare a Domeniului Public Sector 3 pentru lucrări în intersecția străzii Rotundă cu bd. Nicolae Grigorescu.
Însă comisarii spuneau că, „întrucât nu există Registrul Spațiilor Verzi al Municipiului București, aprobat de Consiliul General al Municipiului București”, nu se poate aprecia corect suprafața de spațiu verde afectată.
Ei o estimau la circa 100-150 de metri pătrați. Petenții explică faptul că Garda de Mediu a menționat, în alte răspunsuri, că Registrul Spațiilor Verzi nu mai este recunoscut.
„Nu produce efecte juridice”
„Și de asta e important un registru al spațiilor verzi. Ar arăta, foarte simplu, ce suprafață a fost redusă pentru a pune pavele”, spune o sursă a ziarului Libertatea dintr-o primărie.
Ce spune Primăria Municipiului București (PMB) prin Direcția de Mediu din subordine? Admite că spațiile verzi, arborii izolați, ocrotiți sau terenurile degradate au fost inventariate între 2009 și 2013.
Ele au fost incluse în proiectul „Cadastrul Verde al Municipiului București – Registrul spațiilor verzi”, aferent contractului nr. 7129/2009.
PMB confirmă că „Registrul Spațiilor Verzi din Municipiul București nu are valoare administrativă și nu produce efecte juridice”.
De ce? Pentru că nu a fost adoptat printr-un act normativ la nivel local, iar din punct de vedere operațional acesta nu
- furnizează „Fișa spațiului verde”, document prevăzut în normele tehnice pentru elaborarea registrului local al spațiilor verzi din intravilanul localităților aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 1.466/2010 și
- nu asigură interfața necesară pentru actualizarea datelor și informațiilor pe care acesta trebuie să le conțină.
În consecință, pentru spațiile verzi din municipiul București, indiferent de regimul juridic, se aplică prevederile legislației de mediu în vigoare.
Primăria Municipiului București:
PMB spune că face caietul de sarcini pentru registrul nou
În continuare, Primăria spune că, pentru întocmirea unui nou registru, sunt necesari mai mulți factori „implicați atât la realizarea registrului, cât și pentru actualizarea permanentă a datelor, în funcție de atribuțiile acestora”. Sunt enumerate instituții subordonate Primăriei Capitalei și primăriilor de sector, Garda de Mediu și alte direcții.
Și din acest motiv, PMB susține că realizarea sau actualizarea registrului e „un proiect complex”.
Totuși, se întâmplă ceva în acest sens? Primăria Municipiului București spune că da. Însă totul este într-un stadiu incipient.
„În prezent, grupul de lucru din cadrul Primăriei Municipiului București, constituit prin dispoziția primarului general nr. 1159/11.05.2022 pentru realizarea și implementarea Registrului spațiilor verzi al Municipiului București, se află în procesul de elaborare a caietului de sarcini în vederea achiziționării serviciilor de «Actualizarea Registrului spațiilor verzi al Municipiului București»”.