Pavilionul României de la World Expo Dubai. De ce țara noastră a dus apa în deșert

Deșert. Peste tot nisip. Rezervele de apă ale lumii sunt controlate de un dictator nebun. E un univers închipuit în „Mad Max: Fury Road”, în 2015, dar expertul în resursele de apă ale NASA, Jay Famigletti, spunea că așa ar putea arăta părți din California în doar 50 de ani. Așa ar putea arăta multe părți din lumea asta. În Iordania, de exemplu, costul apei a crescut cu 30% în ultimul deceniu. 

În luna octombrie, în Dubai, sunt 38-40 de grade ziua și 32-35 noaptea. În pavilioanele de la World Expo, aparatele de aer condiționat sunt la maximum. Când ieși afară de la recele de pivniță, simți o mână fierbinte care îți acoperă nasul și gura, sufocându-te. 

Se poartă mască peste tot, deși Emiratele Arabe Unite au 85% oameni complet vaccinați și 95% cu cel puțin o primă doză.

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

O cutie mergătoare, în care e înfipt tricolorul românesc, umblă pe alei și din când în când se oprește: „Welcome to the Romanian pavilion, please come in and visit us!” („Bine ați venit la pavilionul României, vă rog să intrați și să ne vizitați!”)

Ce gust are apa

Cutia este o creație a echipei de robotică a țării noastre, Auto Vortex, care anul ăsta a câștigat campionatul internațional, furând americanilor un podium pe care stăteau neclintiți de 30 de ani. Dimitrie Cudrici, parte din echipă, ne întâmpină în pavilionul în care se aude susur de ape și o muzică liniștitoare. 

Echipa a adus, pe lângă roboții de la competiție, și unul creat special. „Vexi, îmi aduci te rog un pahar cu apă!”, se dă mare Dimitrie. Vexi vine cu un pahar pe jumătate și tânărul îl dă peste cap ca pe un shot de whisky. „Puteți aici scana un QR code și se generează imagini cu locuri din România. Iată, putem vedea cascada Bigăr înconjurându-ne”, ne plimbă băiatul cu telefonul în mână ca și cum ar ține o lumânare pe coridoare întunecate.

Timp de șase luni, alți și alți artiști manufacturieri își vor muta atelierul aici. Acum este Simina Filat care lucrează piele sau alte materiale reciclate. Apoi ajungi la o instalație de artă inspirată de Coloana Infinitului lui Brâncuși și de pe ecranele încastrate poți urmări diferite inițiative din diferite locuri ale României, care au în centru meșteșugurile sau arta. Tot din QR code afli mai multe despre Constantin Brâncuși, Grigore Antipa, George Enescu și Nicolae Grigorescu Roegen. Și în final, ajungi la bar. Barul de apă minerală.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

„România are 60% din rezervele de ape minerale ale Europei”

„Apa are gust datorită mineralelor și celor cărora le spun asta se bucură că au avut dreptate”, îmi spune zâmbind radiant Claudia Benea, somelier de apă. Deci, apa minerală nu este insipidă, așa cum am învățat că trebuie să fie apa potabilă. Ea îi ghidează pe vizitatorii la stand într-o „experiență senzorială”. Să guști ape minerale pe alese, mai aprige sau mai delice, pare aproape un bufet suedez cu caviar într-un sat somalez. 

Orientul Mijlociu se confruntă cu problema lipsei de apă potabilă dintotdeauna și nu este aproape de a o rezolva. Suntem într-un oraș expozițional de 440 de hectare, cu clădiri spectaculoase, construite în doar patru ani în plin deșert. 

Roboți-polițiști merg pe alei, alți roboți îi iau la joacă pe copiii vizitatorilor, Virgin își prezintă capsula hyperloop care până în 2030 va transporta oameni cu 1000 de kilometri la oră, avioanele vor fi verificate tehnic de drone în curând și noi n-am rezolvat încă problema apei. „Nu conștientizăm cât e de bogată și minunată țara noastră nu doar pentru că avem apă minerală naturală, dar avem ape unice în lume”, mai spune Claudia Benea. Ea susține că România are 60% din rezervele de ape minerale ale Europei și ar fi bine dacă măcar cu asta ar rămâne vizitatorii când ies din pavilion.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Cu ce ne întoarcem de la expoziție

Abordăm un vizitator. Portoricanul Leopoldo Rosso e fericit și că poate asculta ritmurile ansamblului de percuție Young Beats, coordonat de Zoli Toth. În jurul scenei sunt deja câțiva spectatori care îi privesc pe copiii care bat în butoaie. Butoaie goale de apă. 

Leopoldo recunoaște că i-ar fi plăcut să guste și ceva mâncare românească, ca atunci când a fost în vizită la noi, în urmă cu cinci ani. 

Promite că se va întoarce în România. Până atunci, o să asculte Frații Paul și Fanfara Ciocîrlia de pe CD-urile cumpărate demult.

Artiști, muzicieni, manufacturieri se vor perinda pe la pavilionul României timp de șase luni, va fi și o săptămână a vinurilor, vor fi și demonstrații culinare. Designul pavilionului, chiria sa și tot programul a costat România 26 de milioane de lei. Ce va veni înapoi spre noi în viitor, mi-a explicat Ferdinand Nagy, Comisarul General al Secțiunii Române la Expo Dubai. „Ceea ce prezentăm noi este un concept de țară, promovăm România și interesele României, nu neapărat partea economică este ceea ce primează. Ceea ce se va întoarce și este foarte important este credibilitatea și faptul că România este un actor proactiv vizavi de ce se întâmplă în lume și dorește întotdeauna să contribuie la rezolvarea celor mai mari provocări în viitor”, spune diplomatul român.

În urmă cu zece ani, la expoziția de la Shanghai, România a prezentat Greenopolis, un pavilion sub formă de măr. A impresionat atât de mult, încât nu a avut soarta altor construcții de acolo, a fost demolat abia după zece ani. Avem o istorie a participărilor.

O prezență pe care presa americană a pus-o în rând cu cea a Franței, a fost în 1939 la New York. Sub tema „World of tommorrow”, România l-a avut atunci comisar al expoziției pe Dimitrie Gusti și a avut un restaurant unde au cântat Maria Tănase, Grigoraș Dinicu și Ion Jalea. 

În discuțiile ultimelor zile, am fost întrebată de mai multe ori cu ce a venit România în Dubai și le spun: cu apă. Am primit zâmbete ironice. 

Doar că după ore de umblat la 40 de grade printre pavilioane, de multe ori m-am trezit gândindu-mă că ar fi fost grozav să mă aflu mai aproape de barul de apă de la pavilionul nostru.

La World Expo Dubai, au integrat tema apei și olandezii, suedezii, brazilienii. Singapore a creat o adevărată seră, dar după cinci zile de la deschidere, plantele au început să se ofilească. Există un pavilion întreg dedicat fluviilor Tigru și Eufrat.   

Poate că Mad Max ni se pare departe sau doar un scenariu fantezist și ne e greu să ne închipuim că cineva ar fi atât de malefic să pună monopol pe apă. Activiștii însă avertizează că tot mai multe companii gigant de pe piață investesc în acțiunile de pe piața apei, în drumul spre supremație. Poate apa chioară să fie noul aur? Iată, România a propus o temă de gândire străveche, adică de avangardă.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 7

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro