- ICR insistă că ia bilete de avion pentru artişti, nu „pentru proprii angajaţi „
- Din postările pe Facebook ale ICR, rezultă că personalul Institutului călătoreşte cot la cot cu artiştii
- Preşedintele interimar al ICR, Mirel Taloş, a efectuat cel puţin 11 deplasări în străinătate anul trecut
- Într-un drept la replică trimis Libertatea, conducerea ICR acuză că articolul Pe ce se duc banii culturii, când se duc: voiaje cu avionul, şters frunze de praf şi „diviziuni de tufe” nu îndeplineşte „reguli minime de documentare jurnalistică”.
- Institutul cere, nici mai mult, nici mai puţin decât „retragerea informaţiilor calomnioase despre ICR din spaţiul public”.
ICR: „Trimitem artiştii în străinătate”
„Biletele de avion despre care susțineți în fața publicului larg că ar fi pentru proprii (n.red. – sic!) angajați sunt de fapt pentru artiștii implicați în proiectele susținute de ICR. Acesta este unul dintre obiectivele ICR: să trimită artiști români în străinătate”, se arată în mesajul trimis către Libertatea de Direcţia de Comunicare şi Promovare a ICR.
Informaţiile din articolul respectiv provin de pe site-ul oficial al ICR şi din sistemul electronic de achiziţii publice.
Licitaţia prin care Institutul a achiziţionat servicii de transport aerian în valoare de 4,5 milioane de lei a fost anunţată pe SICAP pe data de 16 iulie 2019, la ora 02.06. Firmele câştigatoare sunt: Danco Pro Communication S.R.L., Tarom, Weco T.M.C. S.R.L., Olimpic International Turism, Travel Time D&R S.R.L.
Şeful ICR, itinerariu pe bani publici
Cât despre beneficiarii biletelor de avion cumpărate de ICR, informaţiile se află la vedere, pe paginile de Facebook şi pe site-urile filialelor Institutului. Mirel Taloş, preşedintele interimar al ICR, a efectuat mai mult de zece excursii în străinătate, anul trecut, la diverse evenimente.
La sfârşitul lui februarie, Mirel Taloş a participat la ICR Londra la un eveniment dedicat limbii române. Evenimentul a fost găzduit de Casa Europei, iar oficialul de la Bucureşti a ţinut şi un discurs.
În luna martie, pe atunci, doar vicepreşedinte la ICR, Mirel Taloş a fost la Paris, la Salon du Livre, de la Porte de Versailles.
Tot în martie, Taloş s-a dus din nou la Londra, la o prezentare dedicată scriitorilor români Ioana Pârvulescu şi Claudiu Florian.
În aprilie, Taloş apare la un eveniment ICR Tel Aviv.
În iunie, oficialul ICR apare din nou în capitala Franţei, de data asta, în ţinută lejeră, în Grădinile Luxemburg, conform paginii de Facebook a ICR Paris.
În luna august, după ce a fost numit şef interimar al ICR, Taloş a călătorit în China şi în Republica Moldova.
În China, Taloş a participat la Târgul Internaţional de Carte de la Beijing şi la vernisajul expoziţiei Corneliu Baba, din capitala Chinei.
Deplasarea în China a durat câteva zile, timp în care Mirel Taloş nu s-a plictisit, aşa cum reiese din imaginile de mai jos, postate pe pagina de Facebook a ICR:
În septembrie, preşedintele interimar al ICR a fost la Bruxelles, cu ocazia deschiderii expoziţiei Brâncuşi.
În luna octombrie, Taloş a revenit în Belgia, dar de data asta în Flandra, la Tongeren, oraşul care a gădzuit expoziţia „Dacia Felix. The Glorious Past of Romania“, dedicată patrimoniului istoric al ţării noastre.
La sfârşitul lui noiembrie, Mirel Taloş a asistat la un concert de muzică clasică, la ICR Bruxelles.
Un audit efectuat în 2018 de Curtea de Conturi asupra activităţii ICR a scos la iveală, printre alte nereguli, „plata nejustificată a unor cheltuieli de deplasare”, deplasările fiind efectuate de personalul ICR. Auditul respectiv a avut în vedere activitatea ICR pe anul 2017, când la conducerea instituţiei se afla Liliana Ţuroiu, în prezent şef la ICR Bruxelles.
Mirel Taloş, fost deputat de Sălaj, a fost numit în aprilie 2017 în postul de vicepreşedinte al ICR. În momentul numirii, el ocupa funcţia de preşedinte al ALDE Sălaj.
Iată, mai jos, conţinutul integral al dreptului la replică trimis de ICR către Libertatea:
„Drept la replică
În baza Legii nr. 544 privind accesul la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, Institutul Cultural Român (ICR) face precizări în legătură cu publicarea articolului Pe ce se duc banii culturii, când se duc: voiaje cu avionul, şters frunze de praf şi „diviziuni de tufe” pe www.libertatea.ro, la data de 15 ianuarie 2020, cere drept la replică și retragerea informațiilor calomnioase despre ICR din spațiul public.
Afirmațiile asumate de autorul articolului, Maria Andrieș, potrivit cărora ”Institutul Cultural Român (…) cheltuie sume impresionante din buget pentru deplasarea propriilor angajaţi în ţară şi în străinătate” și că ”în fruntea ICR, Mirel Taloş a alocat o sumă generoasă pentru servicii de transport aerian intern şi internaţional de pasageri: în jur de 1 milion de euro, pe doi ani. Aşa arată anunţul de participare, publicat în sistemul electronic de achiziţii publice, în iulie anul trecut, imediat după numirea lui Taloş ca interimar” sunt greșite și au scopul de a induce în eroare publicul.
Realitatea este, potrivit Legii nr. 356 din 11 iulie 2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român, că ICR ”are drept scop reprezentarea, promovarea şi protejarea culturii şi civilizaţiei naţionale în ţară şi în străinătate”. De asemenea, Institutul are, printre altele, obiectivul de a susţine circulaţia valorilor culturii şi ştiinţei dinspre şi înspre ţară (…), favorizarea deschiderii spre celelalte culturi ale lumii şi (…) facilitarea dialogului şi a colaborării atât a personalităţilor, cât şi a comunităţilor culturale şi ştiinţifice româneşti cu parteneri din lumea întreagă. Astfel, biletele de avion despre care susțineți în fața publicului larg că ar fi pentru proprii angajați sunt de fapt pentru artiștii implicați în proiectele susținute de ICR. Acesta este unul dintre obiectivele ICR: să trimită artiști români în străinătate.
Precizăm că autorul articolului, Maria Andrieș, nu a transmis nicio solicitare către ICR, înaintea publicării acestui material de presă, prin care să ni se fi cerut date, detalii și explicații. Astfel, nu au fost respectate reguli minime de documentare jurnalistică.
Direcția Comunicare și Promovare”