UPDATE ora 17:15: Polițiștii care s-au deplasat la domiciliului fostului director Eximbank Mircea Ionuț Costea pentru a-l ridica în vederea executării condamnării la închisoare nu l-au găsit la domiciliu. Acesta a fost dat în urmărire generală, poza sa fiind încărcată pe site-ul Poliției Române la capitolulul „persoane urmărite”.

UPDATE ora 14:30: Fostul ministru Sebastian Vlădescu s-a predat la poliție și urmează să fie dus la penitenciar pentru a fi încarcerat.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 4

***

În primă instanță,  Boureanu fusese condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare. Vlădescu – 8 ani și 6 luni de închisoare, iar Costea – 7 ani de închisoare. 

20 de milioane de euro susțin procurorii DNA și au decis și judecătorii primei instanțe că e valoarea mitei pe care compania austriacă Swietelsky a dat-o unor oficiali români şi unor persoane influente, ca să-şi asigure încheierea contractelor și plata facturilor pentru reabilitarea tronsonului de cale ferată Bucureşti – Constanţa.

Mită de 3,5% din banii încasați de la statul român

Potrivit DNA, dosarul mitei la CFR are ca obiect infracțiuni de corupție săvârșite în două etape, în perioada 2005-2017.

Compania care a dat mită la nivel înalt este, spun procurorii, Swietelsky. Specializată în construcții feroviare, ea deține peste 60% din piața de profil în Austria, peste 10% în Germania și lucrează în 21 de țări, printre care și România.

În prima etapă, potrivit DNA, în contextul licitației organizate pentru reabilitarea căii ferate București-Constanţa, reprezentanții companiei austrice au convenit cu Sebastian Vlădescu, ministru de finanţe, Ionuţ Costea, director Eximbank, și Mihaela Mititelu, aflată în conducerea CNCFR, să le plătească eșalonat, pe toată durata contractului, un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român.

În schimbul acestor sume, cei trei au promis că vor face demersuri pentru a asigura finanțarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum și plata la timp a facturilor emise.

DNA: Ministrul finanțelor a primit 1 milion de euro

Pentru ca mita să ajungă la destinatari, compania austriacă a încheiat un contract de consultanță cu o societate de avocatură, iar între 2006 și 2011 a virat în conturile acesteia 39.363.071 de lei, fără să primească, la schimb, vreun serviciu. 

La rându-i, societatea de avocatură a încheiat mai multe contracte fictive, direct sau prin societăți offshore afiliate, cu societăți controlate de inculpați, prin care sumele de bani au ajuns la aceștia.

În acest mod, Sebastian Vlădescu a primit 1.000.000 de euro, Ionuţ Costea – 3.121.328 de lei și 2.320.698 de euro, iar Mihaela Mititelu – 3.083.498 de lei și 1.050.087 de euro.

Contractul avansează, iar mita crește la 10%

Dar reabilitarea magistralei Bucureşti-Constanţa, care a costat 1 miliard de euro, a durat din 2006 până în 2014. Aşa că activitatea infracţională a continuat, într-o a doua etapă.

Astfel, în 2009, potrivit rechizitoriului DNA, pe fondul schimbării guvernului și al crizei economice care a dus la întârzierea plății facturilor, reprezentanții companiei austriece au ajuns la o nouă înțelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român către Sebastian Vlădescu (care îndeplinea din nou funcția de ministru de finanțe), Constantin Dascălu și Cristian Boureanu.

Reprezentantul de facto al companiei austriece era Florin Hozoc, prieten cu Cristian Boureanu. Devenit martor-cheie în acest dosar, Hozoc a făcut declaraţii complete la DNA și a povestit cum Boureanu l-a pus în legătură cu ministrul Sebastian Vlădescu.

La întâlnirea ce a urmat, ambii politicieni au acceptat oferta austriecilor: un comision de 10% din valoarea sumelor încasate de la CNCFR, în schimbul deblocării plăților. 

Vlădescu primește încă două milioane de euro

A fost creat un nou circuit fictiv, iar societatea austriacă a transferat 11.781.842 de euro în conturile a două companii offshore controlate de un cetățean român, domiciliat în străinătate. Ulterior, banii au fost transferaţi, prin operațiuni succesive, către alte societăți, care erau stratificate pe 5 niveluri, pentru a îngreuna eventuala urmărire a traseului banilor. 

La final, banii au ajuns în conturile unor societăți indicate de inculpați sau au fost retrași în numerar și au fost înmânați acestora. Sebastian Vlădescu a primit 2.242.000 de euro, Constantin Dascălu – 1.114.000 de euro, iar Cristian Boureanu – 2.111.799 de euro.

Constantin Dascălu era un apropiat al premierului Emil Boc, iar în 2010 ocupa funcţia de secretar de stat în Ministerul Transporturilor şi era ordonator principal de credite.

Au cooperat anchetatori din 7 state

Lui Josef Hornegger, director al companiei străine, i-a revenit suma de 1.100.000 de euro, ca urmare a contribuției sale la activitățile infracționale. Ulterior, acesta a încheiat cu procurorii un acord de recunoaștere a vinovăției şi a fost condamnat la 3 ani cu suspendare.

DNA precizează că, pentru stabilirea circuitelor financiare în care au fost implicate 43 de companii offshore și pentru identificarea bunurilor deținute de inculpați pe teritoriul altor state, anchetatorii români au cooperat cu organele judiciare din 7 jurisdicții (Austria, Elveția, Cipru, Marea Britanie, SUA, Lituania și Bulgaria).

DNA a trimis dosarul în instanţă în noiembrie 2019.

Urmărește-ne pe Google News